Sfinții Împărați Constantin și Elena, aflați printre cele mai importante figuri religioase ale românilor. Tradiții și obiceiuri

Sfinții Împărați Constantin și Elena, aflați printre cele mai importante figuri religioase ale românilor. Tradiții și obiceiuri

- in Romania civila, Social
0
72 vizualizari

Îi sărbătorim pe doi dintre cei mai importanți sfinți pentru românii creștini, Împărații Constantin și Elena, în data de 21 mai. Aproape două milioane de români poartă aceste nume sau derivate ale acestora. Împăratul Constantin cel Mare a declarat duminica zi de odihnă, iar Împărăteasa Elena a sprijinit ridicarea a 19 lăcașuri de cult.

Constantin cel Mare, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, s-a născut în Naissus (Nis, Serbia), în jurul anului 274. După învingerea lui Maxențiu și Liciniu în lupta de la Pons Milvius, acesta devine suveran al Întregului Imperiu Roman. Înaintea acestei victorii,  se spune că Împăratul Constantin a văzut o cruce luminoasă pe cer, deasupra soarelui, inscripționată cu: „Prin acest semn vei învinge”, iar visul cu Mântuitorul care i-a cerut să pună crucea creștină pe steagurile armatei sale, pentru protecție, a venit ca o confirmare la ceea ce văzuse în timpul zilei. Împăratul iese biruitor din lupta pe care, spunea el, a câștigat-o datorită „inspirației divine” pe care a avut-o, iar acesastă inscripție poate fi văzută la Roma, pe Arcul de Triumf al lui Constantin.

Datorită lui Constantin cel Mare, creștinismul ajunge să fie recunoscut de stat în anul 313, el devenind o altă ”religie permisă”, prin Edictul de la Milano. Prin acest edict o serie de beneficii li se aduc Bisericii și celor defavorizați, potrivit mediafax: „În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine “religie permisă”, alături de altele din imperiu. El ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.”

În anul 321, duminica a fost declarată zi de odihnă a săptămânii de către Împăratul Constantin cel Mare. Alături de familia sa, Marele Împărat a ajutat la reabilitarea mai multor lăcașuri de cult, dar a și pus bazele altora noi în mai multe orașe primtre care se numără: Ierusalim, Roma, Nicomidia, Tyr și altele.

Orașul Bizantium este redenumit Constantinopol de Împăratul roman, devenind capitală creștină a Imperiului Roman în anul 330 și rămânând așa pentru un mileniu. Biserica Sinților Apostoli se numără printre cele construite de Împăratul creștin pe teritoriul Constantinopolului.

În anul 325, o altă acțiune de creștin devotat religiei este înfăptuită de către suveranul Imperiului Roman, acesta convocând Sinodul I Ecumenic de la Niceea împotriva ereziei lui Arie și se proclamă învățătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului, Crezul: „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut”

La 22 mai 337, Împăratul Constantin cel Mare se stinge din viață fiind înmormântat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, biserică ctitorită de acesta.

Împărăteasa Elena, Flavia Iulia Helena, născută în Bitinia, era fiica regelui Coel, potrivit unei legende. Se zice că acesta ar fi căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici și Roma, dar acesta divorțează de ea mai târziu. Împărăteasa Elena devine mamă a unuia dintre cei mai importanți oameni ai creștinismului, Constantin.

Personalitate importantă a curții imperiale, Împărăteasa Elena a ajutat și ea la ridicarea mai multor biserici. „Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta împărăteasă a fost o creştină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri de cult. De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălţată solemn în văzul poporului creştin de episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327.”, citim pe mediafax.

Tradiții și obiceiuri

Se crede că aceasta este ziua în care păsările își învață pui să zboare. Ziua este numită și Constandinu Puilor (Constantin Graur).

Cum se obișnuiește la sărbătorile creștine, nu se muncește nici în această zi, iar despre recoltele celor care respectă această sărbătoare se spune că nu vor fi mâncate de păsări.

Aceasta este ultima zi în care se mai poate semană porumbul, meiul și ovăzul. Se spune că tot ce va fi semânat mai târziu se va usca.

Păstorii stabilesc cine va fi baciul, unde vor face stânele și cine le va păzi.

Se face un foc prin fumul căruia se trec și oile pentru a fi ferite de rele cât timp vor rămâne singure la stână.

Tags: constantin si elena, sfintii imparati, traditii, obiceiuri, imparat, imperiul roman, constantinopol

 

Lăsați un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.