Fotografiile din epoca trecută ne transpun cu ușurință într-o altă lume, iar dacă avem norocul să găsim în bibliotecă o carte, atunci călătoria devine și mai inedită! Așa se întâmplă când găsești o „Carte de bucate”, un volum din 1928, scris de A. Petrini și scos pe piață de Editura IG. Hertz din București. Mirosul filelor cărții vorbesc în șoaptă de vechimea ei. Au trecut mai bine de nouă decenii, dar unele dintre sfaturile date de autoare tinerelor soții încă sunt de actualitate! Vă propunem o incursiune în trecut … la petrecerile organizate de marile familii de boieri ai acelor vremuri sau de intelectualii bogați.
Despre cum erau oamenii, obiceiurile lor și despre evenimentele din perioada interbelică, tinerii află din cărțile de istorie. Dacă sunt destul de norocoși și interesați, pot găsi cărți precum cea despre care vom vorbi: „Carte de bucate” de autoarea A. Petrini, din 1928, scoasă la o editură din Bucureștiul interbelic. În 1926 se pare că a fost scoasă pe piață prima ediție, care a fost foarte bine primită de contemporanii săi, iar în 1928 vedea tiparul cea de a IV ediție, adăugită și întregită de rețete și sfaturi destinate proaspetelor soții și gospodinelor vremii. Iată ce notau reprezentanții editurii în prefața din 1928: „Față de marele succes pe care l-au repurtat edițiile noastre anterioare-ne-am hotărât să îmbogățim diferitele capitole cu noi rețete. (…) Ideia predominantă a fost să nu lăsăm neglijat nici un domeniu și voim să credem că am izbutit în strădaniile noastre. Dar cartea poate servi nu numai ca îndrumătoare în latura cea mai dificilă din căsnicii, ci e menită să fie de un real folos și la cursul de gospodărie din liceele de fete și chiar introdusă în școlile de menaj”. În perioada interbelică „masa trebuia aranjată cu gust, chiar dacă este intimă, prin ordinea farfuriilor, argintăriei, paharelor, prin aranjarea florilor. (…) La micul dejun se servea cafea cu lapte, ceai, pâinițe, carne rece, ouă moi (…) tarte, supe, sosuri diverse, carne de vânat se servea la mesele de peste zi (…)”, scrie în volumul mai sus amintit.
Cartea conține sute de rețete din acea perioadă, dar și un întreg capitol despre mâncarea pe care trebuie să o consume persoanele suferinde de diabet. Volumul prezintă în capitolele sale și sfaturi despre cum tinerele soții să își păstreze silueta, ce să mănânce, cum să măsoare caloriile consumate, dar și sfaturi despre scoaterea petelor, curățarea argintăriei, lipirea vaselor de porțelan, facerea săpunului de diverse tipuri.
Masa de gală, un moment extrem de important
Încercați să vă imaginați anul 1928, trecuse războiul, oamenii aveau parte de diverse schimbări, anumite ramuri ale vieții înfloreau. Și la Târgu-Jiu, ca în multe alte orașe ale României, existau familii înstărite care puneau mare preț pe cultură, adevărați inițiatori ai vieții culturale precum a fost Constantin Stanciovici-Brănișteanu și alții. Imaginați-vă că, într-o seară de mai, soția primului primar al orașului de pe Jiu vă invită la o „masă de gală”! 
Iată ce spune doamna A. Petrini despre masa de gală și regulile ce trebuiau urmate: „Masa trebuie aranjată de cu vreme, ca stăpâna să facă decorațiunile după gustul ei personal. Împodobirea mesei cu flori este obligatorie, dar aranjată în așa fel ca să nu împiedice privirea reciprocă a musafirilor. (…) În dineurile de gală se toarnă supa în farfurii sau cești înainte de a intra musafirii în sufragerie. Servitorul poartă haină neagră și mănuși albe. (…) Tacâmul se schimbă la fiecare fel. Servitorul ținând o farfurie curată cu mâna dreaptă depărtează cu cea stângă farfuria întrebuințată și imediat pune cea curată. Nu este permis să se ia mai multe farfurii deodată! (…) La mâncăruri calde farfuriile trebuiesc încălzite. (…) Vinul alb se servește la început, cel roșu numai la fripturi, iar șampania la sfârșit”.
Tot în cartea autoarei Petrini găsim informații despre cum doamnele perioadei interbelice trebuiau să își așeze oaspeții la masă: „Locul de onoare pentru doamne este la dreapta stăpânului casei, a domnilor la dreapta stăpânei. Se obișnuiește ca amfitrionii să se așeze la mijlocul mesei”. „Cartea de bucate” din 1928 are aproximativ 300 de pagini, sute de rețete (aperitive, diferite feluri de ouă, supe, rasol, sosuri, borșuri, tocături, fripturi, vânaturi, salate, desert). De asemenea, un capitol este destinat „secretelor de a rămâne tânăr și elegant”! A. Petrini a vorbit și despre alimentația copiilor, a diabeticilor, cure de slăbire și metode de a face față senzației de foame. 
Sfaturile sale sunt valabile și astăzi!
