Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

   13530425_10206623334570681_612486367_nMama Domnica Trop este una dintre cele mai importante interprete de muzică populară din județul Mehedinți, dar foarte apreciată și în județul Gorj. Rapsodul Domnica Trop trăiește în mijlocul munților Mehedințiului, la Izverna. Pe 22 iunie, mama Domnica, căci așa îi spun cei care o iubesc, a împlinit 78 de ani. Prima dată, mama Domnica, deși cânta de când se știa, a urcat pe scenă la 27 de ani, când învățătorul Vasile Căpăstraru i-a prezentat-o Mariei Ciobanu și lui Ion Dolănescu, în 1973, când în sat s-a organizat un spectacol folcloric. De atunci, melodiile sale și felul unic de a le interpreta, au încântat milioane de români.

13487557_10206623334530680_1468802042_nRepertoriul Domnicăi Trop este bogat în piese muzicale foarte vechi, multe dintre ele fiind împrumutate de interpreți renumiți din țară. Bătrâna are puține CD-uri scoase pe piață, dar cântecele ei au devenit celebre în lumea iubitorilor de folclor autentic. Pe 22 iunie, Domnica Trop, declarată „tezaur uman viu” de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, a împlinit 78 de ani. „Cele mai renumite piese ale mele sunt: Mărie, Mărie, S-o legat, neică, legat, Ursitoare, ursitoare, Fire-al naibului de dor, Șarpe, șarpe din dudău. Le-am cântat și le cânt și acum. În ele se află sufletul neamului meu, freamătul codrului din apropiere, zborul păsărilor, viața de la țară, viața mea. În 1973, am participat la Festivalul «Maria Tănase» din Craiova, unde mi s-a înmânat un premiu special și de atunci am început să cutreier țara în lung și lat, prin intermediul radioului, desigur, că nu pot pleca de acasă, să-l las pe Gheorghe, bărbatu-miu, singur cu vitele și toate cele. (…) Am vreo 20 de costume populare foarte vechi. Sunt unice și valoroase. Mulți au vrut să mi le cumpere, dar eu am refuzat. Ar fi ca și cum mi-aș vinde ființa”, a spus Domnica Trop.

Cântece preluate de vedete

13522445_10206623334610682_1886423244_n„Foaie verde ca aluna, sara când răsare luna,/ Sara scârțăie fântâna și mândra face cu mâna./Cu mâna, cu mânica, să mă duc până la ea.// Ca să-i sărut gurița, ca să-i sărut gurița, mai,/Gurița și ochiu-al drept, care mă face ca s-aștept,/ Gurița și ochiu-al stâng, care mă face să plâng”, spun versurile Domnicăi Trop. „Marie, Marie,/Ia spunde tu mie,/Care floare înfloare/Noaptea pi răcoare,/Noaptea pi răcoare//Floarea crinului/Și cu a dorului, măi, Și cu a dorului/Aia floare înfloare/Noaptea pi răcoare/Marie, Marie…” este un alt cântec renumit al mamei Domnica. Melodia „Sara când răsare luna” a fost preluat și de Angelica Stoican, de Niculina Stoican și de nepotul mamei Domnica, Petrică Mîțu Stoian. „Prin ei, cântecele mele vor fi duse mai departe, ele vor umbla prin lume și nu știu, zău, dacă cineva își va mai aminti că au pornit de aici, din Izverna, locul unde am deschis ochii și am rămas, că dacă eu plecam, nu știu dacă locurile acestea nu s-ar fi părăsit”, a afirmat Domnica Trop.

Titlu onorific de mare valoare

13522573_10206623334650683_1185586762_nÎn noiembrie 2013, Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial i-a acordat Domnicăi Trop titlul de „Tezaur Uman Viu”. I s-a spus că a fost cinstită cu distincția asta fiindcă a devenit un reper al muzicii populare românești și păstrător al cântecului autentic vechi, specific Olteniei de sub munte. „Am auzit că UNESCO a avut inițiativa asta care a fost promovată pentru identificarea și promovarea unor valori culturale, păstrătoare și transmițătoare de modele cultural tradiționale. Așa o fi, dar eu m-aș fi mulțumit dacă mi-ar fi dat și niște pomi fructiferi, să-i sădesc mai încolo, în latura cășii, să-mi facă umbră și fructe”, declara mama Domnica Trop pentru Agerpres cu ceva vreme în urmă.

Comoară vie

În cei peste 50 de ani de activitate muzicală, Domnica Trop a fost mereu un reper al valorii autentice pentru zeci de generații de artiști. „Având un repertoriu specific zonei muntoase de confluenţă dintre judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, mama Domnica Trop a cucerit prin vocea ei distinctă faţă de tot ceea ce se cunoaşte în folclorul românesc, fiind considerată o voce rar întâlnită, nu numai în Oltenia de sub munte, ci chiar în Europa. În concluzie, artist ca mama Domnica, mai rar întâlnești. Are un suflet minunat și ne-a învățat foarte multe lucruri pe noi toți, cei mai tineri. Îi doresc să fie sănătoasă, mult iubitele cântece ale mamei Domnica nu trebuie să fie uitate. Este o comoară, mama Domnica!”, a declarat publicistul Dorin Brozbă.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.