Ziua Națională a României este sărbătorită de toți românii pe 1 decembrie. În urmă cu 104 ani, 1918, avea loc la Alba Iulia unirea Transilvaniei cu România, în urma votului din Adunarea Generală. Practic atunci s-a consfințit ceea ce acum noi numim România Mare. Ziua Națională a României a fost stabilită pe data de 1 decembrie imediat după Revoluție, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Același act normativ stabilea că Ziua Națională pe 1 decembrie este și o sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații.
Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunare Națională a Românilor, iar lucrările acestei adunări s-au finalizat prin votarea Hotărârii de unire necondiționată a Transilvaniei cu România. În prealabil acestui vot pe data de 27 martie 1918 s-a decis unirea cu Basarabia, iar pe 28 noiembrie 1918 organul reprezentativ al Bucovinei a votat și el unirea cu țara.
Trebuie specificat că pe 1 decembrie 1918 se decide în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii:
„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa atunci Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
În trecut ziua națională a fost sărbătorită pe 24 Ianuarie – Ziua Micii Uniri, 10 mai – Ziua Independenței României și a Monarhiei, 8 iunie – Ziua Restaurației, 23 august – Ziua Naționala sub regimul comunist.
Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Naționala a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus pe data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română.
Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
Cum este sărbătorită Ziua Națională a României
Dacă în trecut Ziua Națională era serbată cu „bande de lăutari” de la „Ministerul d ‘Înăuntru” care traversau capitala toată noaptea, mâncare și bătură gratis, în perioada lui Alexandru Ioan Cuza, cu „bătăi cu flori la șosea” în timpul lui Carol I, cu defilări fastuoase pe timpul comunismului, astăzi Ziua Națională a României este marcată an de an prin evenimente patriotice, în special prin parade militare – cele mai cunoscute fiind cele din București, de la Arcul de Triumf, și cea de la Alba Iulia.
Totodată, în catedralele, bisericile și mănăstirile din țară este oficializată slujba specifică „Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.
