Tradiții care se respectă: gospodinele din Țicleni prepară bunătăți din carnea porcului sacrificat de Ignat

Tradiții care se respectă: gospodinele din Țicleni prepară bunătăți din carnea porcului sacrificat de Ignat

- in Romania civila, Slider, Social
0
224 vizualizari

Porcul se sacrifică, la Țicleni, în multe gospodării, în preajma Ignatului, iar cei care participă sunt ospătați cu țuică fiartă și „pomana porcului”. Din carnea lui, gospodinele ajutate de soți, prepară, în ziua sacrificării, cârnații, toba și caltaboșii. Fiecare gospodină are secretele sale când vine vorba despre „trandafirii” de Țicleni! În multe părți ale județului Gorj aceste obiceiuri se respectă.

4 5

De la prima oră a dimineții, în curtea familiei Țicleanu se adună câțiva vecini destoinici, pregătiți să sacrifice porcul crescut vreme de un an pentru marea sărbătoare a Crăciunului. Gospodina casei fierbe țuică în care pune zahăr, dar și boabe de piper și le-o aduce bărbaților în cești de pământ, ca acum sute de ani. Veselia este la ea acasă, iar printre multe glume piperate, bărbații își fac rapid treaba. După ce porcul este tranșat și femeia casei pune la foc tuciul în care pregătește pomana porcului, intestinele suinei sunt spălate și date la apă cu oțet, sare și ceapă, ca să iasă din ele mirosul urât. Mațele, care umplute vor deveni cârnați, sunt bine spălate cu sare până când devin subțiri-subțiri de vezi prin ele!

20160524_144824 20160525_175434

Pomana porcului

3

 

Când vine vorba despre pomana porcului, la ceaun sau tuci, gospodina pune bucăți de carne, mușchi, dar și slănină. Pe fundul tuciului adaugă musai o cană cu apă, iar untura o va lăsa slănina pusă la fript. Totul se asezonează cu sare, piper, două frunze de dafin și când se servește la masă este însoțită de turtă făcută-n casă (mălai n.red.) și murăturile făcute în toamnă! „An de an tăiem porcul ori de Ignat, ori înainte cu o zi. Depinde și cum avem liber de la serviciu. Avem câțiva prieteni și vecini care vin să ne ajute, bărbați pricepuți la tranșatul porcului. (…) Cârnații îi facem astăzi, deşi carnea trece mai greu prin mașina de tocat fiind caldă. Am pus la fiert și măruntaiele și căpățâna pentru tobă și caltaboși. Toba o și fierbem astăzi și apoi o punem la presă și după ce e presată, o scoatem și la fum”, a spus Ileana Țicleanu din orașul Țicleni.

2

Ce pun în cârnați și caltaboși

 4

Fiecare gospodină din Țicleni deține secretul său în prepararea unor cârnați delicioși. Ileana și Mirel Țicleanu nu pun prea multe condimente în trandafirii pe care mai târziu îi vor afuma. „La cârnați punem carnea de pe șoldete, iepurele și o spetie a porcului, puțină slănină, ca să nu fie seci. Adăugăm usturoi și puțin cimbru, sare după gust. După ce cârnații sunt umpluți, îi opărim în apă fiartă și îi întindem într-o cameră călduță și uscată, ca să se usuce. A doua sau a treia zi îi dăm la afumat. Fumul îl facem cu rumeguș. Nu îi lăsăm mult la fum”, a declarat Mirel Țicleanu. După ce cârnații sunt întinși, gospodarii se apucă să toace măruntaiele pentru tobă și caltaboși. La tobă bagă carnea fiartă de pe căpățâna porcului, urechile, puțină grăsime, iar la caltaboși plămânii, ficatul, inima, limba porcului. În prealabil, organele sunt bine fierte în apă cu mirodenii. „Mațele trebuie bine spălate, ca să nu mai miroasă. Le ținem în apă cu oțet și ceapă ca să ia mirosul. Apoi, în tocătura pentru tobă, care se face mai mare,așa, se pune usturoi, cimbru, piper, iar la cea pentru caltaboși punem ceapă tocată mărunt și cimbru, puțin piper, sare după gust și puțină apă caldă ca să se lege compoziția! Le amestecăm bine și e gata umplutura. Mațele umplute se fierb până când e moale pielea exterioară. Unii le dau și fum, depinde cum le place”, a spus Ileana Țicleanu.

65

Credințe și obiceiuri
1

În volumul său „Credințe, datini și obiceiuri din Gorj”, Al. Doru Șerban spunea că Iganatul (20 decembrie n.red.) era ziua în care gorjenii de la sate tăiau porcul de Crăciun: „Porcul tăiat avea semnificația divinității care moare și renaște în perioada solstițiului de iarnă. Se credea că nu e bine să tai porcul lunea sau vinerea. După ce era porcul pârlit (îl făceau cu paie și șoriciul era moale), porcul era ras și spălat bine. I se scoteau picioarele, apoi capul, se bea țuică fiartă. (…) Căpățâna porcului se ducea în casă cu râtul în urmă, să nu spargă porcii oalele din gospodărie. Măcelarii se uitau la splină și preziceau vremea viitoare. În unele comune, se sacrifica porcul doar noaptea. Din șorici se făceau opinci. Pe vremea trecută, oamenii mâncau mâncare de post de Ignat, chiar și la sacrificarea porcului. Femeile nu aveau să coase în ziua de Ignat că le pocea Ignătoaia”.

Lăsați un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.