Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

filon2Preotul Filon Popescu a fost hirotonit în 1950 și ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Încă merge în lăcașul sfânt și slujește la Biserica din satul Andreești, comuna Vladimir, alături de parohul locului, Dorel Mănescu. Filon Popescu este un exemplu pentru mai tinerii săi confrați și te cucerește imediat prin firea sa jovială, prietenoasă și blândă. Duminica trecută, cei doi, alături de preotul Dragomir Țicleanu, paroh al Parohiei Țicleni și fost preot paroh la Frasinu, au slujit la Biserica Cocoanei, acolo unde Ioan Isuf a fost numit ca preot paroh al parohiei Frasinu. La finalul slujbei li s-a alăturat protoiereul locului, părintele Iulian Mărgineanu, care l-a învestit în noua misiune pe Ioan Isuf. Preotul Ioan Isuf a fost numit preot paroh al Parohiei Frasinu și va locui aici, alături de familia sa.

filon5Pe aleea care duce spre Biserica Cocoanei, impunător lăcaș de cult vechi de două secole, din satul Frasinu, al comunei Vladimir, pășește agale un preot adus puțin de spate. Capul cu păr nins este acoperit de o pălărie ușoară, iar trupul îi este protejat de haina preoțească-reverendă neagră ca pana corbului. Nu acceptă ajutorul nimănui, nici al soției, Constanța, cu 9 ani mai tânără, nici al mult mai tânărului preot Dragomir Țicleanu, care îl întâmpinase. „Câtâ vreme mă ține Dumnezeu pe picioare, merg singur! Slavă lui Dumnezezu, încă pot”, spune, zâmbind, preotul Filon Popescu, în vârstă de 90 de ani. Doar problemele de sănătate specifice vârstei înaintate îl fac pe părintele Filon Popescu să nu participe la sfintele slujbe bisericești de la Parohia Andreești, acolo unde a slujit o viață. Aici îl are mereu alături pe Dorel Mănescu, preotul paroh, cel care îi este și ajutor la nevoie venerabilului părinte. Când îl vezi pe bătrânul preot pășind în biserică, ai impresia că este unul dintre sfinții pictați pe vechile ziduri. Își pune încet și cu gesturi pline de smerenie epitrahilul și se îndreaptă către strană. Nu mai are putere fizică să slujească din altar, dar nu lipsește din sfântul lăcaș de cult. Spune că toată viața sa, Dumnezeu l-a ajutat mereu. „De când eram copil, Dumnezeu m-a ținut de mână (…)!”, spune bătrânul preot. În lunga sa viață a învățat multe, a ajutat mereu pe cine a avut nevoie, și-a iubit familia și pe Dumnezeu.

Fiu de cantor bisericesc și iubitor al locurilor natale

filon11Filon Popescu a fost fiul unui cantor bisericesc din Vladimir și a crescut de mic în iubirea față de Dumnezezu. Părinții săi își doreau cu ardoare ca fiul lor, născut în mai 1926, să devină preot. Când a trebuit, cei doi gorjeni l-au înscris pe Filon Popescu, băiat slab și pipernicit-cum singur se descrie-la Seminarul Teologic din Vâlcea. A prins vremuri tulburi, așa că a ajuns să facă în total 8 ani de seminar. În 1950, după absolvirea Facultății de Teologie, Filon Popescu a fost hirotonit preot. „M-a născut mama pe 23 aprilie, dar m-au trecut în acte pe 8 mai. Mi-au căutat numele și nu se hotărau. Au găsit în sinaxar numele Filon și așa mi-a rămas. Am fost un copil dorit de familie și tata a vrut mereu să mă facă preot, cum el era cantor. Am luat la Seminar din 140 de elevi și am făcut acel seminar de la Râmnicu Vâlcea. Aveam idealuri, visam să fac în parohia mea un Rai! (…) Am stat opt ani la Seminar și apoi am făcut facultatea de Teologie la București, căci am apucat două perioade istorice zbuciumate. Am absolvit facultatea cu excepțional, deși eram copil sărac. În 1948 a fost reforma în învățământ și ne-a dat afară pe toți. Aruncau cărțile pe stradă, de pe geamurile universității și eu le adunam cu părintele Iustin Moisescu, fostul Patriarh, care mi-a fost profesor la universitate. După 1948 ne-au trimis la fostul seminar central din București, desființaseră toate seminariile din țară. Opt ani de seminar și alți patru de facultate plus alți doi după stilul vechi. După ce am terminat facultatea, am venit acasă și în 1950 m-am însurat”, a povestit bătrâna față bisericească.

Blândețea și bunătatea preotesei Constanța Popescu amintesc de poveștile bunicilor. Cu vocea sa molcomă, mama Constanța a povestit cum le-a fost viața împreună: „Fratele lui era cantor bisericesc la Biserica din Andreești și eu mergeam la biserică acolo. M-a văzut acolo și a decis că e bine să mă ia de nevastă. Eu aveam doar 15 ani și el avea 24 de ani. Mi-era rușine de el. (…) Au fost vremuri grele, dar am trăit și timpuri frumoase. Ne-a ajutat Dumnezeu! Cel mai mult ne iubim familia, avem copii, nepoți și strănepoți care sunt sufletul nostru!”, a povestit, emoționată, preoteasa Constanța Popescu.

A chinuit, dar nu și-a pierdut niciodată credința

filon 14După căsătorie, a fost hirotonit și trimis preot în Harghita. Au trecut câțiva ani până când a putut să slujească în comuna natală. „Un an am stat în Ardeal, la Harghita, ca preot între unguri. Orice rău aduce un bine, este un proverb nemțesc și așa a fost! Am stat puțin acolo. Am fost preot și la Șișești-în județul Mehedinți, vreme de doi ani. Grație socrului meu, m-au adus preot aici, la Vladimir. Era o perioadă grea, la Vladimir era un preot bătrân, mi-a părut rău de el. Nu aveam biserică acolo, la Negraia, era închisă cultului. Făceam slujbă la Luncă, dar era biserica prea mică. Am redeschis Biserica din Negraia și oamenii m-au apreciat. Am stat 15 ani preot acolo. În 1967, cred, am venit preot aici, la Andreești. De aici am ieșit la pensie. Am reabilitat Biserica de la Scoica. Tare greu a fost. Abia am adus materialele care ne trebuiau. În 1977 eram gata. Am sfințit-o-n toamnă. Atunci, în martie, a fost și acel cutremur groaznic. Dar biserica nu a pățit nimic. Aceasta este realizarea mea, am salvat această biserică”, a afirmat părintele Filon. După ce a ieșit la pensie, părintele Filon a continuat să meargă la biserică și să slujească alături de noul paroh Dorel Mănescu. Mult mai tânărul preot l-a ajutat mereu pe părintele Filon, de la care a avut multe de învățat. Și acum vine la biserica din satul Andreești, acolo unde și locuiește. Oamenii îi iubesc pe ambii preoți, având multe de învățat de la amândoi, căci nici părintelui Mănescu nu îi lipsesc harul, blândețea și bunătatea. „Am ajuns la 90 de ani. Nu știu cât m-o mai ține Dumnezezu! Cât o vrea. Sănătate doresc la toată lumea și să nu își piardă niciodată credința în Dumnezeu”, a mai spus preotul Filon Popescu.

Minunata Biserică a Cocoanei Mimi Schileru din Frasinu

filon4Lăcașul de cult din satul Frasinu datează din anul 1817, fiind unul dintre cele mai vechi monumente de patrimoniu din Gorj. Potrivit documentelor, biserica a fost construită în anul 1817 de către un fanariot pe nume Mosc, iar în anul 1902, boierul Aristică Schileru, fiul deputatului Dincă Schileru, a acoperit-o cu şiţă. Membrii familiei boierului grec, ctitorii de drept ai bisericii, se regăsesc pictaţi în pronaos. După vechile tradiţii săteşti, biserica a avut în decursul timpului şi un rol de necropolă pentru boierii din neamul Mosc. După 1900, jupânul Aristică Schileru a cumpărat vechea moşie a moscilor, lăsând în grija soţiei sale biserica şi toate cele necesare cultului. Din acest considerent, sfântul lăcaş a rămas în istorie sub numele generic de Biserica „Cocoanei”. Pictura frescă în stilul neobizantin este atât de deteriorată încât abia mai pot fi recunoscuți sfinții. „Nu sunt cuvinte care să descrie frumuseţea interiorului bisericii, a ceea ce a mai rămas din el, iar cei care au avut fericirea să o vadă în primii săi ani, sunt sigur că s-au simţit binecuvântaţi”, a spus preotul Dragomir Țicleanu, cel care a fost paroh aici cinci ani.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.