Specialiştii Institutului Naţional de Optoelectronică au finalizat o nouă fază de monitorizare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”. Investigațiile au arătat în ce stare de conservare se află monumentele brâncușiene, ce zone de risc există pentru degradare, dar și modul în care vizitatorii distrug, cu voință sau nu, capodoperele Titanului de la Hobița.
Etapa de monitorizare s-a efectuat în perioada 4-12 iulie 2016, în cadrul de colaborare multianuală stabilit între Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare„Constantin Brancuși” şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Optoelectronică INOE2000.
„Monitorizarea stării de conservare este complexăși constă în caracterizarea materialelor, inventarierea detaliată sub milimetric a suprafețelor, identificarea zonelor cu potențial de risc privind degradarea naturală accelerată, precumşiidentificarea traumelor induse de factori antropici.
Metodele şi mijloacele optoelectronice s-au distins în ultimele decenii în cercetări similare din întreaga lume pentru că permit evaluări în situ, fără prelevare de probe, cu răspuns rapid, non-invazive, adesea non-contact, deci sunt cele care respectaşiprotejează materialul original al bunului cultural.
În acest an, campania a condus la achiziția datelor pentru construcția modelului fotogrammetric al Porții Sărutului, al Mesei Tăcerii, a unui număr mare din scaunele din Aleea Scaunelor, de asemenea s-a realizat controlul prin vibrometrie laser Dopplerşimicroscopie a chiturilor cu fisuri incipiente, precumşila analiza stresului termic”, a comunicat Doru Strâmbulescu, director Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”
În urma analizei, s-a constatat că este necesară și o restaurare în următorul an.
„Monitorizarea, în timp real a condițiilor meteo în imediata vecinătate a operei, este acum asigurată de o stație de măsurare a parametrilor de microclimat, a calității aerului şi a curgerilor de aer – agenți naturali de eroziune, care condiționează amenajarea şi întreținerea mediului înconjurător şi care au o influență deosebit de importantă în orice proiect de conservare preventivă.
Interpretarea preliminară a datelor achiziționate indică necesitatea unei intervenții de restaurare în următorul an, la baza căreia analizele din 2015-2016 vor fi esențiale şi vor determina proiectul de intervenție care se va elabora în etapa viitoare, prin contribuția unei echipe pluridisciplinare, care va propune cele mai potrivite operații şi materiale.
Trebuie subliniat că această campanie a pus, din păcate, în evidenţă şi forme de vandalism ca urmare a contactului vizitatorilor cu operele.
Urmele de produse alimentare – băuturi, gumă de mestecat etc. – sunt pe cât de ușor de aplicat, pe atât de greu de explicat, dacă ne gândim că vizitatorii sunt aparent totdeauna iubitori ai monumentului şi că prețuiesc excursia culturală pe care o întreprind. Desigur că pe lângă protecția împotriva degradării naturale, se impun şi măsuri drastice, restrictive legate de accesul în vecinătatea monumentului”, a mai comunicat Doru Strâmbulescu.
