Meşteşugul olăritului este la un pas de dispariţie la noi, după ce în Gorj au mai rămas doar câţiva olari. Ion Rătezeanu este unul dintre ei şi este originar din Găleşoaia, străvechiul sat al olarilor gorjeni care a dispărut în urma exacavaţiilor miniere din zona Rovinari. Meşterul Ion Rătezeanu s-a mutat la Târgu-Jiu cu mai bine de 10 ani în urmă și nu s-a lăsat de meserie. Participă mereu la târguri și festivaluri, iar zilele trecute a fost premiat la Târgul Olarilor organizat la Sibiu.
Târgul Olarilor de la Sibiu s-a aflat la cea de-a 51-a ediție și a avut loc pe 2 și 3 septembrie. Peste o sută de meșteri din toate colțurile țării au adus oale pentru sarmale și căni pentru țuică, ulcioare de nuntă, vaze și cahle la Sibiu, iar Piața Mare a redevenit loc de târg veritabil! Au participat meșteri olari din Obârșa, Horezu, Corund, Gorj și alte centre de olărit și au adus: oale, ulcele, blide, căni, cahle pentru soba de teracotă, instrumente muzicale, vaze. Participanții la târg au urmărit demonstrațiile la roata olarului ale meșterului Ion Rătezeanu, din Găleșoaia-Gorj, iar copiii au cunoscut bucuria de a decora, prin pictare, obiecte din lut, în cadrul Atelierului de creație ceramică deschis de Ioan Briță și Carolina Costineanu. În semn de recunoaștere a aportului olarilor și a minunatului lor meșteșug, au fost acordate premii în cadrul acestei ediții a Târgului. Distincțiile au fost înmânate de către Silvia Macrea — manager CJCPCT „Cindrelul—Junii Sibiu”.
Meșterul olar Ion Rătezeanu din Gorj a primit PREMIUL DE EXCELENȚĂ PENTRU PĂSTRAREA TRADIȚIEI și FIDELITATE FAȚĂ DE TRADIȚIE!
Ediția 2017 a Târgului Olarilor a fost organizată de Consiliul Județean Sibiu, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu, partener fiind Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu. Evenimentele au fost finanțate de Consiliul Județean Sibiu. Acțiunea a fost cofinanțată de Consiliul Local Sibiu și Primăria Municipiului Sibiu.
Meşterul Ion Rătezeanu păstrează în creaţiile sale modelele şi înfloriturile specifice satului Găleșoaia, locul unde şi-a învăţat meseria, locul său natal. A aflat de mult trista realitate că pe tineri nu îi interesează olăritul pentru că au văzut că nu este o meserie bănoasă. Niciunul dintre copiii săi nu i-a urmat meseria! După ce satul olarilor a dispărut, din cauza lucrărilor miniere, tristeţea şi dezrădăcinarea şi-au făcut loc treptat în sufletele celor strămutați. Olarii au luptat mereu să nu se piardă tradiţia şi au încercat să o transmită generaţiilor viitoare, așa că a luat roata cu el la Sibiu și le-a arătat meșteșugul celor aflați la vârsta fără griji. „Se foloseşte un anumit pământ, care trebuie ales cu atenţie. Apoi este tăiat şi călcat. Se transformă în bulgări şi apoi se dă la roată. Cu cât e mai mic vasul, cu atât e mai migălos de făcut. Cele mari se mai strică şi trebuie să o iei de la capăt. Din cauza muncii, mulţi olari se îmbolnăveau de oase. Stai cu mâinile în apă, pământ. Ne-a ajutat mereu Dumnezeu şi ne-a dat putere să rezistăm, nu ne lăsăm de această meserie. Îmi amintesc cu emoţie de anii din satul natal Găleşoaia, cât era de frumos. Erau mulţi olari, îndrăgostiţi de meseria pe care o făceau, lumea le ştia meşteşugul, le aprecia marfa şi vindeau. Mergeau cu căruţele în alte zone şi se întorceau fără o oală, cu căruţele pline de grâu sau porumb. Aproape fiecare casă din Găleşoaia avea cuptorul sau. Au dispărut toate. Încet – încet o să dispară şi meşteşugul ăsta pentru că nu prea avem cui să-l dăm mai departe“, a povestit olarul Ion Rătezeanu. Pe meșter și oalele sale îi găsiți în Piața Centrală din municipiul Târgu-Jiu!
