Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Pentru pătrunderea creștinismului în Dacia trebuie să luăm în considerare tradiția potrivit căreia chiar unul dintre Sfinții Apostoli ai Mântuitorului Hristos și anume Andrei, cel întâi chemat, a predicat Evanghelia în Sciția Minor și în cetățile grecești de pe țărmurile Pontului Euxin. Această afirmație este dovedită în primul rând de numeroasele toponimice care au în alcătuire numele Sf. Ap. Andrei, ca de exemplu Peștera Sfântului Andrei, Noaptea Sfântului Andrei, Izvorul Sfântului Andrei.

dovezi arheologice

Există mărturii literare ale scriitorilor bisericești Tertulian și Origen care atestă existența creștinismului în Dacia înainte de 271 (retragerea aureliană). În afară de aceste două mărturii literare, există și o inscripție având următorul cuprins: „Zeilor Manii. Aurelia Marina a trăit 17 ani. Aurelius Marinianus, fiul ei a trăit un an și patru luni. Tatăl ei, veteranul Aurelius Babus a pus această piatră. Fie-ți țărâna ușoară.”  Deși formula de început și de final sunt considerate păgâne, ele sunt însoțite de monograma în formă de cruce ce însoțește finalul inscripției. Se cunosc nu mai puțin de 100 de astfel de inscripții creștine care atestă existența familiilor de creștini.

Ca dovezi arheologice amintim:

În colțul de sud-vest al Dobrogei, la sud de lacul Oltina și la circa 28 kilometri nord-vest de anticul Durostorum, pe malul drept al Dunării, în apropierea actualului sat Pîrjoaia, se află ruinele unei fortificații din piatră, datând din epoca romană. Înăuntrul fortificației se găsesc bogate resturi de cultură, care atestă o înfloritoare viețuire în epoca antică. Aici s-a reperat conturul unei bazilici care, judecând după urmele materiale aflate în vecinătatea ei, datează dintr-o perioadă cuprinsă între sec. IV-VI. Basilica orientată est-vest avea absidă circulară, naos și pronaos și era prin dimensiunea ei (25,5/11,35) una dintre basilicile mari ale Dobrogei antice.

arheologice

Un loc important în rândul obiectelor descoperite la Pîrjoaia (monede, podoabe, cruciulițe) îl ocupă plumburile comerciale datând din a doua jumătate a sec. al IV-lea. Acestea serveau în Antichitate, pe de o parte la sigilarea baloturilor cu mărfuri, iar pe de altă parte la certificarea perceperii taxei vamale. Dintre plumburile găsite la Pîrjoaia un interes deosebit îl prezintă trei exemplare: primul are ca reprezentare un animal patruped, probabil un miel, deasupra căruia se găsește monograma creștină CHI-RO; al doilea foarte deteriorat, prevăzut cu o cruce, la capetele brațelor acestuia se afla probabil câte un pește; al treilea exemplar reprezentat numai de jumătatea unui plumb comercial păstrează ultimele litere din formula Xύξιε βοηθει.

În afară de această inscripție s-au mai găsit în cuprinsul  Daciei câteva obiecte care arată prezența creștinilor: în satul Biertan s-a descoperit o tăbliță votivă (donarium) de bronz; de formă dreptunghiulară (32,5/12,6 cm.) având o inscripție latină: „Ego Zenovium votum posui”, adică ”eu Zenoviu am pus ofrandă.” În partea de jos a tăblițe, o verigă permitea să se atârne de ea un disc mic cu monograma lui Hristos în interior compusă din literele grecești XP=HR. De acest disc atârna o candelă.

opait

Lângă Porolisum (Zalău) s-a descoperit un disc cu monograma lui Hristos, cu un fragment de inscripție votivă.

La Potaisa (Turda) s-a descoperit o pietricică de onix numită „gema de la Potaisa”, pe care este sculptată scena bunului păstor și inscripția ΙΧΘΥΣ (pește) adică Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul. În Transilvania s-au mai găsit și câteva opaițe de lut cu caracter creștin, având imprimată pe ele crucea.

În Banat, la Băile Herculane, s-a găsit un inel de aur pe care e săpat un delfin, iar deasupra lui un păun, simboluri specific creștine. S-au mai descoperit și unul de bronz în formă de cruce, un inel de bronz cu cruce, un opaiț de bronz în formă de pește și fundațiile unei basilici sau baptisterii. În Olteni s-au mai descoperit urmele unui locaș de cult creștin din sec. IV. Vestigii paleocreștine s-au mai descoperit la Sucidava (Corabia), și anume resturile unei basilici din sec. V-VI. La Reșca s-au descoperit câteva geme și două opaițe cu cruce. Marea persecuție a lui Dioclețian a făcut martiri creștini și în Dacia, după spusele istoricilor Lactanțiu și Eusebiu, ceea ce presupune existența unei biserici bine organizate în provincia romană. Teologia inscripțiilor, aproape toate funerare, este populară: biserica este socotită sfântă, se cere mila lui Dumnezeu pentru cei morți, se manifestă nădejde în înviere și bucurie pentru viața cea veșnică, se elogiază martirii, se fac rugăciuni pentru cei adormiți sau pentru ajutorarea celor nevoiași.

Pr. Ciucă Robert-Ștefan

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.