„Manifestul studenților” din timpul Primului Război Mondial. Un apel la poporul român pentru a lua măsuri drastice împotriva conducătorilor corupți

„Manifestul studenților” din timpul Primului Război Mondial. Un apel la poporul român pentru a lua măsuri drastice împotriva conducătorilor corupți

- in Reportaj, Romania civila, Slider
515
0

Nemulțumirile pe care poporul le avea în timpul Primului Război Mondial erau glăsuite de grupuri de studenți printr-un manifest. Societatea generală a studenților români și Cercul studențesc-București voiau să unească poporul român care era sătul de corupție și nedreptate. Se dorea o schimbare în bine, iar mobilizarea studenților era un prim pas spre „repararea” greșelilor pe care le făcuseră cei aflați la conducere. Articolul tipărit în ziarul „Unirea Neamului” era un manifest prin care se făcea apel la români încât să se unească în interesul țării.

Dorind să producă o schimbare radicală în conducerea coruptă a țării, conducere ce îi mințea și nu era capabilă să-și recunoască propriile alegeri greșite punând totul în cârca poporului român, studenții au apelat la această metodă prin care supărările unei nații erau vociferate printr-un manifest de-a dreptul motivant: „Jigniți și răniți adânc în sentimentele voastre, revoltați de desconsiderarea autocratismului, însângerați de brutalizarea dictatorială, ridicați-vă cu mânie nestăpânită!”

Articolul legat de manifestul studenților nemulțumiți de toleranța inexplicabilă a conducătorilor la atacurile și propaganda din timpul Primului Război Mondial suna astfel: „S’a tolerat corupția, s’a proteguit propaganda streină în țară, conducătorii vinovați au încercat să nimicească pe apărătorii națiunei, s-a tolerat atacul Ardelenilor în țara noastră ospitalieră a tuturor vânzătorilor și spionilor, apărat și condus chiar de răspunzătorii țărei. Mâne, zilele celor cari îndrăznesc să cugete pentru românism și Ardeal se vor scurge în pivinițele închiziției României.(…) Manifestul arată cum poporul român a fost mințit, tratările diplomatice au fost conduse cu rea credință; dar rușinea nu e a celor cari le-au condus, ci e rușinea și vinovăția poporului român. Acum, când suntem înconjurați de toate părțile de dușmani, este momentul unei ultime controlări și rățueli în conducerea destinelor noastre externe. Atmosfera corupției, spionagiului și propagandei streine ne înăbușe. Poliția și armata rămân slugile streinilor contra noastră și contra fraților din Ardeal. E o rușine care ne sdruncină mintea!”

Câteva din obiectivele manifestului studenților

Toleranța românilor ajunsese aproape de zero. Se dorea o mobilizare imediată în vederea realizării câtorva scopuri ale manifestanților. Pe lângă discursurile motivante și incisive, era timpul să se ia și măsurile corespunzătoare. „Nu vă mai putem răbda!” suna o replică a manifestului. „Se cutremură toată clădirea idealului nostru și cine cugetă altfel decât în direcțiunea aceasta este un trădător. Nu mai tolerați trădătorii! Nimeni alții decât noi studenții și poporul vom putea deștepta revolta cu svâcnire păgână, când țara noastră este cadavrul corupțiunei celor mai mișei și când pe mișei îi apără conducătorii…” astfel zicea un alt fragment al manifestului.

Potrivit articolului din ziarul „Unirea Neamului”, manifestul îi invita pe români să se mobilizeze în ziua de duminică pentru a realiza următoarele:

  • „Impunerea vederilor națiunei.
  • Răzbunarea streinismului vândut din țară.
  • Ruperea lanțurilor de constrângere dușmane din afară.
  • Începerea luptei de unificarea neamului prin cucerirea Ardealului.”

Lăsați un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.