Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

popaPopa Radu Șapcă din Celei, cartier din județul Olt, component al Corabiei, a fost preot, haiduc și revoluționar. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. Este unul din organizatorii Marii Adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci. Numele său este purtat de mai multe străzi din România, dar a fost folosit și pentru a „boteza” cartiere și nu numai.

Preotul Radu Șapcă, din județul Olt, a ridicat la luptă țăranii și a devenit unul dintre conducătorii armatei revoluționarilor din 1848. După înăbușirea revoluției de la 1848 este surghiunit, plecând în exil câțiva ani. Revine și este curator pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi din 1864 devenind (la recomandarea lui Dimitrie Bolintineanu) chiar stareț al Mănăstirii Cozia. „I se dusese vestea de mucalit și mare gurmand, se spune ca mânca câte un curcan la masă. Mai multe străzi din orașele României îi poartă numele: Blaj, Botoșani, Brașov, București, Câmpina, Focșani, Găești, Pitești, Slatina, Timișoara și Târgu Jiu. De asemenea, Penitenciarul „Popa Șapcă” din Timișoara îi poartă numele precum și cartierul Popa Șapcă din Pitești, spun specialiștii din domeniu.

Preot și luptător pentru libertate

popa 5Popa Radu Șapcă a fost preot la Biserica Sf. Nicolae din Celei, localitate lângă portul Corabia (1834), haiduc și revoluționar, unul din organizatorii Marii Adunări populare de la Islaz, din 1848. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. În volumul „Monografia Județului Romanați” se spune: „Popa Radu Şapcă este din neamul Şăpculeştilor. (…) Când s-a făcut revoluţia la 1848, pleca popa de la Islaz spre Dăbuleni, pe marginea Oltului la deal ca să strângă oamenii la sobor. Când s-au strâns oamenii la sobor, le-au spus cari erau mai mari, acolo la Islaz să facă revoluţie”. În 1848, după ce a auzit că, la Bucureşti, mai mulţi intelectuali şi oameni de seamă pregăteau o mişcare prin care se dorea înlăturarea stăpânirii fanariote, Popa Şapcă a căutat să intre în legătură cu liderii olteni pentru popa 1ca, prin aceştia, să ia şi el parte la revoluţie. A propovăduit tuturor ideile revoluţionare, fiind ascultat cu interes de concetățeni. Popa Șapcă a avut ideea ca Revoluția să înceapă în apropierea Dunării, în Telorman: „Când a sosit momentul, părintele a mers la Bucureşti, unde a reuşit să-i convingă pe capii revoluţionari că locul cel mai potrivit pentru începerea revoluţiei, ferit de ochii autorităţilor şi de armata domnitorului Gheorghe Bibescu, este satul Islaz, din apropierea Dunării. În ziua de 9 mai 1848, semnalul a fost dat: oamenii din toate colţurile ţării s-au adunat pe câmpia din apropierea localităţii Islaz pentru a asculta programul pe care-l propuneau liderilor paşoptişti. Datorită zelului şi devotamentului său, Popa Radu Şapcă a fost ales ca membru semnatar al Guvernului Provizoriu, alături de nume sonore din cultura românească: Ion Heliade-Rădulescu, Christian Tell, Ştefan Golescu şi Nicolae Pleşoianu.

După înăbușirea revoluției, la 29 octombrie 1848 a fost arestat pentru participarea la evenimente şi închis la Văcăreşti, surghiunit pentru 2 ani la Sf. Munte Athos şi mutat la Bursa cu majoritatea revoluţionarilor (1849-1853)”, mai scrie în Monografie.

Înmormântat la Mănăstirea Brâncoveni

popa 3În timpul Războiului Crimeii, revoluţionarii exilaţi au putut să se mute mai aproape de România, iar Popa Șapcă venea mai des la Celei. Abia în anul 1855, preotul a revenit între hotarele ţării. În 1856, domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a numit preot curator la Râmnicu Vâlcea, apoi, datorită lui Dimitrie Bolintineanu, la Mânăstirea Hotărani din Romanaţi, situată la 12 kilometri de oraşul Caracal. A mai ocupat funcția de curator la Mânăstirea Brâncoveni, unde este înmormântat. La doi paşi de Cetatea Sucidava, într-un un mic părculeţ, se află bustul lui Popa Radu Şapcă, care indică locul în care s-a aflat bordeiul acestuia, în faţa căruia s-a strâns Guvernul Provizoriu de la 1848.

Monumentul de la Islaz

Comuna Islaz păstrează vie amintirea vremurilor de la 1848, iar Monumentul comemorativ al Adunării de la Islaz, județul Teleorman, realizat în anul 1969, ne aduce aminte de acei oameni care au luptat pentru libertate. Acesta reprezintă amprenta Proclamației de la Islaz din 9 iunie 1848. La acea dată, Ion Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu, Christian Tell, Nicolae Pleșoianu și Radu Șapcă au prezentat programul revoluționar în fața mulțimii adunate la Islaz.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.