Gorjeanul și Cult-ura
Gorjeanului nu-i place agricultura
Ci, lumea spirituală, cu umor, cu haz,
În care și-a dobândit cultura
De… praz
Gorjean norocos
Creatorul l-a mai hărăzit
I-a pus în lada de folclor,
Acel magnific hăulit
Un regal al cântecelor
Gorjeanul lord
Lângă șura lui, la gard
Unde își păzește cocenii,
Gorjeanul pozează în lord
Impresionând oltenii
Rădăcina dorului
Niciunde dorul n-a durat și prins
O așa puternică rădăcină,
Numai gorjeanul l-a convins
La Tismana într-o grădină
Mândria gorjeanului – I
Gorjeanul e mândru de el,
Capra, traista și ciomagul,
Coloana lui e un Effel
Dacă nu, Areopagul
Mândria gorjeanului – II
Dacă alții n-au coloană vertebrală
Gorjeanul posedă mai multe,
Are una personală
Și a lui Brâncuși, coroană pe frunte
Noroc cu carul
Acele, Rânca și Sohodol
Cu care a mai fost înzestrat,
Gorjeanul pretinde a fi idol
De necontestat
În plus, mai are un Jiu cu defileu
De care trebuie să fie mulțumit
Dacă cumva își dorește ”guvernul meu”
Pentru așa ceva, i s-ar da cu flit
N.B. În ce privește țiclenarul
E printre gorjeni și mai norocos,
Deoarece petrolul
Din sărăcie l-a scos
Dedicație Revistei Cult-ura
Cult să inflorească,
Ura să dispară,
Cultura gorjenească
Patrimoniului comoară!
Ion Văleanu-Vâlceanu (autor)