Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

În cadrul proiectului EUROSCOLA, membrii echipei „Infinity of the Bird in Space”, de la Colegiul Tehnic Motru, şi-au propus să promoveze în cadrul comunității opera lui Constantin Brâncuși. Cu această ocazie, elevii şi-au propus să realizeze interviuri tematice pentru a informa cititorii cu privire la influenţa lui Constantin Brâncuşi în spaţiul european. Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul „Georges-Pompidou” Paris, specialistă în sculptura din prima jumătate a secolului XX, ne oferă o imagine de ansamblu asupra contribuţiei operei şi gândirii lui Constantin Brâncuşi în cadrul patrimoniului cultural european, în interviul pe care l-a oferit membrilor echipei „Infinity of the Bird in Space”, Colegiul Tehnic Motru, pentru Europunkt.

 

Infinity of the Bird in Space: Pentru început, vă rog să ne spuneți care sunt elementele care caracterizează opera și filosofia lui Constantin Brâncuși. Care este originalitatea lui Constantin Brâncuși?

Doina Lemny: Întrebarea aceasta cere un răspuns care s-ar cuprinde într-o carte. A-l defini în câteva rânduri, înseamnă a schematiza o operă și o filosofie de o viață. Pentru mine, Brâncuși este un exemplu de muncă și abnegație, de ambiție, de dorința de a-și găsi un drum al lui în câmpul artei. Se știe că, instruit fiind la Școala de arte frumoase din București, el a dorit, chiar la o vârstă avansată – la 28 de ani – să continue să se instruiască. Nu i-a fost ușor să plece din atelierul marelui Rodin, deși acesta îi deschisese ușa atelierului ca să lucreze alături de el. Dar, artistul român nu dorea să repete ceea ce sculptorii făceau de secole reproducând chipuri și scene cu personaje. Preluând o tehnică ancestrală, de a ciopli direct în lemn sau în piatră, el s-a angajat într-un dialog cu materialul care i-a permis să meargă dincolo de aspectul exterior al unei imagini. S-a angajat astfel pe calea anevoioasă a cercetării « esenței lucrurilor », lăsând deoparte detaliile inutile. El « mângâia » materialul ca într-un ritual pe care-l povestea unuia dintre vizitatorii săi: « Zăresc o formă într-un bloc de piatră sau într-o bucată de lemn pe care o însuflețesc pentru a o elibera. » Această cercetare i-a permis să creeze o operă ce sugerează idei, sentimente, aspirații și nu figuri. Astfel în Pasărea în zbor el nu sculptează o pasăre cu pene și cu cioc, ci ideea de zbor, Domnișoara Pogany nu mai este chipul unei artiste maghiare, după cum se afirmă curent, ci chipul feminin în ceea ce are el mai delicat și subtil, Cocoșul, nu e pasărea cu o creastă cocoțată în creștetul capului, ci o formă oblică lansată spre cer, al cărei cânt ce anunță zorile iese ritmat din zigzagul pieptului. Viziunea sa despre lume este plină de poezie: « Patria mea, familia mea. E pământul care se învârte – adierea vântului, norii care trec, râul care curge, focul care dogorește, iarba verde – iarba uscată – țărână, zăpada » − nota el către sfârșitul vieții. Este viziunea unei lumi care se sprijină pe elementele naturii și ale cărei hotare ar fi abolite pentru a lăsa loc curentelor atotputernice, cum sunt apa, vântul, lumina. În această viziune taoistă a universului, toate vietățile, de la ființe omenești la plante și la nori, contribuie la ordinea, la forța și la armonia creației, ceea ce explică concepția cosmogonică a operei sale.

Rep.: Cum vă raportați dumneavoastră la figura lui Constantin Brâncuși?

D.L.: Am încercat și eu ca atâția alții, și continui să caut a înțelege subtilitățile unei opere fascinante care nu se lasă dezvăluită în totalitate.

Rep.: În contextul diferitelor crize și clivaje pe care le identificați în spațiul european, cum evaluați influenţa operei și gândirii lui Constantin Brâncuși?

D.L.: Prin forță, bogăția și rafinamentul operei sale, Brâncuși se situează dincolo de orice « criză » sau « clivaj ». Creația sa este atemporală și îndrăznesc să afirm eliberată de orice spațiu, deci universală.

Rep.: Care este imaginea pe care a promovat-o Brâncuşi în spaţiul european şi transatlantic?

D.L.: Brâncuși nu și-a promovat o imagine, ci a creat o operă bogată în idei sub forme care n-au atins abstracțiunea. Ele vorbesc și artiștilor, și colecționarilor, și literaților și oamenilor de rând. Ele se adresează sensibilității omenești și te invită la meditație.

Rep.: Cum îl percep pe marele sculptor vizitatorii Atelierului Brâncuşi?

D.L.: Vizitatorii din toate colțurile lumii pășesc în atelier cu un soi de respect impus de operă. Nenumărați sunt aceia care revin să se resurseze. În felul acesta Brâncuși a lăsat posterității un mesaj de pace, de armonie.

Rep.: În ce măsură recursul la opera și gândirea lui Constantin Brâncuși poate reprezenta, astăzi, șansa revigorării patrimoniului european?

D.L.: Brâncuși este înscris în patrimoniul universal. Dar cu el creația nu s-a terminat, din fericire. Sunt artiști care se reclamă de influența lui Brâncuși sau care încearcă să-i urmeze exemplul. Creația merge înainte sub diferite aspecte care nu se trag numai din exemplul lui Brâncuși.

Rep.: Cum evaluați activitatea instituțiilor românești și europene în privința protejării patrimoniului Brâncușian?

D.L.: Nu am pretenția că pot face un bilanț de felul acesta. Din câte cunosc eu, operele lui Brâncuși sunt foarte bine protejate, ca și toate creațiile artistice în toate muzeele lumii. În țară la noi, de asemenea: Muzeul național de artă are o colecție frumoasă de opere de tinerețe ale lui Brâncuși și care vor fi expuse într-o scenografie modernizată. Muzeul de artă de la Craiova, de asemenea. Cât despre ansamblul arhitectural de la Târgu Jiu – este bine protejat de autorități. E de dorit firește că acest ansamblu să poată fi înscris în sfârșit pe lista UNESCO.

Rep.: Cum îl putem promova pe Constantin Brâncuşi în rândul tinerilor?

D.L.: Cum se procedează peste tot în lume, în a-i duce la muzeu pentru a vedea operele. Apoi, a avea discuții cu specialiștii, muzeografi, cercetători, profesori pentru a aprofunda anumite cunoștințe. Chiar atunci când nu au posibilitatea să vadă o operă, reproducerile de bună calitate pot stârni curiozități și întrebări în rândul tinerilor. Discuțiile în jurul unor opere sunt binevenite și pot să-i ajute la o reflectare asupra creației în general.

REp.: La finalul acestui interviu, vă rog să transmiteți un mesaj noii generații. Care este lecția pe care Constantin Brâncuși o oferă tinerilor din zilele noastre?

D.L.: Cu aceasta am și început de altminteri acest interviu: Brâncuși a fost un exemplu de abnegație, de ambiție, de muncă. « A vedea departe – spunea Brâncuși – este ceva, dar a și ajunge acolo, e altceva ».

Doina Lemny este co-autoare a celor şapte expoziţii tematice la Atelierul Brâncuşi din 1998 în 2002. A fost co-autoarea expoziţiei  « Antoine Pevsner în colecţiile Centrului Pompidou » (2001), « Datiunea Brâncuşi » (2003), « Henri Gaudier-Brzeska în colecţiile Centrului Pompidou » (2009) şi a coordonat cataloagele publicate cu ocazia organizării expoziţiilor. Este autoare a mai multor volume : Brancusi, Paris, Oxus, 2005, Brancusi & Gaudier-Brzeska : points de convergence et Henri Gaudier-Brzeska : Notes sur Liabeuf et Tolstoï, Paris, L’Échoppe, 2009, Lizica Codréano, une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne, Lyon, Fage, 2011, Brancusi, au-delà de toutes les frontières, Lyon, Fage, 2012, Brancusi, coll. « Monographies », Paris, éditions du Centre Pompidou, 2012, Henri Gaudier-Brzeska, un sculpteur « mort pour la France », Lyon, Fage, 2015 ; Brancusi, an Artist without Frontiers, Bucharest, NoiMediaPrint, 2016 ; Correspondance Brancusi & Duchamp, Paris, Dilecta, 2017.

 

Interviu realizat de membrii echipei Infinity of the Bird in Space, Colegiul Tehnic Motru

Distribuie:

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.