Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara, din județul Gorj, a fost creat în jurul Culei Cornoiu din sat, monument istoric de o mare importanță. Potrivit datelor prezentate pe site-ul www.kule.ro, termenul derivă din cuvântul turcesc „kula” care înseamnă turn. În 2002, la Muzeul din Curtișoara a fost transferată Cula Tătărescu, prin bunăvoința fiicei ultimului proprietar al monumentului. Prin extinderile și modificările pe care familia Tătărescu i le-a adus, Cula s-a transformat într-un conac de o rară frumusețe.

DIGITAL CAMERA

Culele au apărut în perioada de sfârșit a secolului XVII și început a secolului XVIII din nevoia de apărare a micii boierimi din mediul rural. Erau, în acea vreme, din ce în ce mai multe atacuri ale otomanilor și boierii trebuiau să se apere. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, unele cule au suferit mari transformări, fiind înglobate în conace boierești, adaptate unor nevoi moderne de confort. În prezent se mai păstrează cule în județele Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Dolj, Olt, Argeș și Teleorman. Din păcate, unele sunt abandonate, fiind în stare rea sau chiar în pericol de prăbușire. Cule reprezentative se află în cadrul complexelor muzeale de la Măldărești și Bujoreni din județul Vâlcea, Curtișoara în județul Gorj și Mioveni în județul Argeș. Județul Gorj deține cele mai multe cule aflate în circuitul public sau privat, opt la număr. „În arhitectura românească definește un anumit tip de locuință fortificată, cu volumetrie simplă și compactă, cu plan pătrat sau dreptunghiular, având două sau trei nivele, cu rol de apărare și veghe, dar și de locuire. Intervalul în care au fost ridicate culele corespunde, în linii mari, cu cele 40 de domnii fanariote din Țara Românească, dar rolul și înfățișarea lor sunt prefigurate de unele case boierești anterioare perioadei respective. Cele mai recente cule sunt ridicate la începutul secolului XX”, arată site-ul kule.ro Aceste construcții erau amplasate în puncte strategice, cu precădere în zonele de deal, în afara localităților. Specialiștii spun că acestea formau lanțuri de semnalizare a pericolelor. Aria de răspândire a lor se întindea și asupra zonelor de câmpie, până aproape de București, însă culele din regiunea de șes, mai puțin numeroase, au dispărut.
dsc_4442

Culele de la Muzeul Curtișoara
Unele dintre cele mai importante monumente istorice de acest gen din județul Gorj, sunt Culele Cornoiu și Tătărescu, amplasate în Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara. Actualmente, cea mai mare și mai bine păstrată construcție de acest tip din Oltenia este Cula Cornoiu, nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești. La Curtișoara, pe o suprafață de aproximativ 12 hectare, sunt dispuse, într-un cadru pitoresc, numeroase construcții care au păstrat specificul arhitecturii populare din zona Gorjului, case din zona de sub munte, din zona de câmpie, pivnițe, pătule, cele două cule, biserici. Conform descrierii realizate de arhitectul Iulian Cămui în numărul 2/1982 al Revistei „Litua”, Cula Cornoiu a fost construită încă din prima jumătate a secolului XVIII și a fost lăsată moștenire de Radu Piștescu (bătrân și fără copii) logofătului Cornea din Târgu-Jiu (1786) împreună cu toată averea. Compusă din parter și două etaje, cula răspundea, la începutul secolului XX, tuturor exigențelor de confort ale familiei proprietare. „Exteriorul simplu, lipsit de orice ornamentație, străbătut de metereze înguste și înalte dau culei un caracter de adevărată fortificație. În apropierea culei se află o biserică paraclis de zid datată 1729 și o serie de obiective de arhitectură populară românească cu un bogat inventar de obiecte reprezentative pentru zona etnografică a Gorjului”, a scris arhitectul Iulian Cămui în Revista „Litua”.
100_0000

Cula Tătărescu și povestea sa

În bătaia razelor soarelui, magnificul edificiu cunoscut sub numele de Cula Tătărescu își așteaptă, tăcută, oaspeții. Imediat ce intri în curtea Muzeul de la Curtișoara, singurul muzeu al arhitecturii populare din Gorj, Cula te cucerește prin formele sale: fațade albe ca neaua, cerdacul specific, coloanele de zidărie și arcuirile caracteristice acestor monumente străvechi. Cula Tătărescu este amplasată în mijlocul unei livezi de pomi fructiferi, fiind decorată la intrare cu patru statui antice reprezentând lei, aduse de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana.

img_8569

Cula Tătărescu a fost transferată la Muzeu în 2002, de către Sanda Maria Negropontes Tătărescu, fiica ultimului proprietar al construcției. Amplasarea pe noul teren din Curtișoara  s-a făcut respectând, cât mai fidel, dispunerea şi orientarea fiecărui obiectiv, astfel încât ansamblul să reamintească pe cât posibil de vechea curte boierească din localitatea Poiana (arhitect Dumitru Florescu). „Dobre Sârbu se numea cel care a construit-o în 1790 pe moșia sa din Poaiana, Rovinari. I s-a mai spus și Cula Poenaru, deoarece la 1820 era în posesia lui Dincă Poenaru. Următorii proprietari cunoscuți sunt Dincă Schileru, Paulina Carabatescu, apoi, în 1919 a fost achiziționată de soții Gheorghe și Arethia Tătărescu. Tătărescu se născuse în Poiana. (…) Prin extinderile și modificările efctuate în 1924, cula s-a transformat mai degrabă într-un conac boieresc. (…) realizează o instalaţie sanitară şi mai târziu, instalaţie de curent electric (1923-1935), baie la etaj, cămine din teracotă smălţuită, parchet (1933), tâmplărie din lemn de stejar (1923). Caracterul de culă se păstrează la exterior, prin austeritatea fațadelor, arcadele trilobate, porticul cu arcade de la parter. Unele dintre ele nu se regăsesc la vechile cule”, scrie în volumul „Cule. Casele fortificate între fală și ruină”, din 2014.

646x404-1

Mari personalități ale istoriei României au stat în Cula Tătărescu

Cula a găzduit, în epoca sa de glorie, personaje importante: regele Carol al II-lea, regele Mihai, principele Nicolae, prințul George Valentin Bibescu și Martha Bibescu, Nicolae Iorga, Grigore Gafencu, Nicolae Titulescu. Chiar și inegalabilul Constantin Brâncuși a locuit aici timp de câteva luni, între 1936-1937, în timp ce lucra la Ansamblul Sculptural din Târgu Jiu. În interior este o expoziție de obiecte de uz casnic și costume tradiționale țărănești. Încăperile sunt mobilate cu piese autentice și decorate cu poze reprezentând membrii familiei Tătărescu și diverși invitați ai acestora printre care și Brâncuși, Brătianu, Regele Carol al II-lea etc. Ansamblul arhitectural Tătărescu de la Curtișoara mai cuprinde „Casa Antonie Mogoş”, cumpărată şi strămutată de Aretia Tătărescu în 1934, interiorul este rustic, cu pardoseli din parchet de stejar, pereţi simpli tencuiţi şi văruiţi; Biserica: o construcţie veche de lemn, de la începutul secolul al XIX-lea, renovată în anii 1923- 1924, a devenit paraclis al familiei Tătărescu; Clopotniţa din lemn: construită în jurul anului 1923; Poarta din lemn de stejar sculptat care datează din 1846 servind ca intrare în curtea bisericii este construită de Dumitru Pasăre, originar din comuna Băleşti și este situată la intrarea în ansamblul arhitectural;  Mormântul strămoșilor familiei Tătărescu de lângă biserică”, scriu cei de la focus-oltenia.ro.

Ansamblul arhitectural Gheorghe și Arethia Tătărescu constituie un reper istoric al zonei Gorjului și trebuie vizitat pentru a afla cât mai multe despre această ilustră familie.

001-663x189 100_4152 dsc_3534dscf5268 dscf5269 dscf5297 dscf5309

Distribuie:

2 Comments

  • Vaduva Bogdan, 14 septembrie 2016 @ 10:27 Răspunde

    As dori daca mai avetisi alte poze sau documente referitoare la ansamblul intreg de la Poiana; conac,biserica,cabana din lemn,parc.
    Va multumesc.

  • Vaduva Bogdan, 14 septembrie 2016 @ 10:30 Răspunde

    Daca mai aveti poze sau documente referitoare la ansamblul de la Poiana;conac,cabana din lemn,biserica etc.
    Va multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.