Cristina Brâncoveanu este o adolescentă pasionată de sport, hotărâtă să lupte-literalmente-pentru visurile sale, căci este medaliată pe plan național la kickboxing și spune că mai are multe de realizat și demonstrat! La 14 ani, Cristina Brâncoveanu, din Târgu-Jiu, este de o maturitate care te surprinde și de o sinceritate debordantă. Nu are mulți prieteni, pasiunile sale sunt sportul și cititul. Și-a făcut planuri concrete de viitor și se ține de ele, face sacrificii pentru kickboxing, dar spune că nu ar schimba absolut nimic în viața sa! Cu toate că antrenamentele îi ocupă cea mai mare parte din timp, Cristina reușește să învețe foarte bine, carnetul său de elev fiind plin de medii de 10. Vă invităm să lecturați o lecție de viață oferită de un copil exemplu.
Jumătate din viață și-a petrecut-o în ring sau în sala de antrenament, învățând kickboxing și devenind, pe zi ce trece, mai bună, mai concentrată, mai ambițioasă. Cristina Brâncoveanu, în vârstă de 14 ani, are la activ aproape 30 de competiții și zeci de medalii. Una dintre cele mai importante medalii câștigate este cea de bronz de la Campionatul Național din 2016. Cristina a început să practice acest sport în urmă cu șapte ani. Își amintește de parcă ar fi fost ieri cum tatăl său a dus-o la sala de antrenament. Era în clasa I-a. Atunci l-a cunoscut pe antrenorul Gabi Voicu, omul care a învățat-o să iubească kickboxingul, omul căruia îi va mulțumi mereu pentru asta. „Nu știam nici măcar să sar coarda când m-a dus tati la domnul Gabi Voicu de la Clubul Dragon. Îi vom mulțumi mereu! Dânsul mi-a pus mănușile în mână! Mi-a plăcut de dumnealui, mi-a plăcut cum mi-a vorbit. Eu sunt timidă, retrasă, foarte calmă, plus că nu aveam decât șapte ani, mică mai eram! Jumătate din viață am făcut kickboxing! Nu îmi imaginez altfel viața, nu știu cum ar fi, dar nici nu mă gândesc serios la asta pentru că, la modul cel mai sincer, n-aș schimba nimic! În ciuda sacrificiilor, a tot, nu aș schimba absolut nimic! Poate că după unele meciuri mă gândesc cum ar fi fost la rezultat dacă loveam atunci așa sau așa”, spune, zâmbind, sportiva Cristina Brâncoveanu din Târgu-Jiu.
Cum a început totul
Cristina face parte dintr-o familie de oameni muncitori, care își doresc tot ce este mai bun pentru fiica lor. Au făcut și vor face mereu sacrificii pentru ca sportiva să poată merge la antrenamente și competiții. Financiar le este cel mai greu, spun că le-ar prinde bine ajutorul unui sponsor sau al autorităților, dar completează, recunoscând faptul că oricât de greu le-ar fi, pentru Cristina și pasiunea sa pentru kickboxing vor „trece munții”: „Este mândria noastră, nu pot exprima în cuvinte ce înseamnă Cristina pentru noi. Este un copil bun, matur, care vede ce sacrificii facem, adolescent care face sacrificii, care ne înțelege greutățile. Totul a început acum mai bine de șapte ani, când am văzut pe stradă o fată de liceu care luase bătaie de la un băiat. M-am gândit că am și eu o fată și că, cel mai bine ar fi, ca ea să știe să se apere de cei care ar vrea să îi facă rău. Așa că am zis să o duc la kickboxing. Voiam să învețe să se apere. I-a plăcut și Cristinei și încet a devenit din ce în ce mai bună la acest sport, căci îi plăcea mult! Acum, după șapte ani, nu am alege niciunul dintre noi un alt drum. La 14 ani are un program extrem de încărcat: antrenamente zilnic, dintre care trei zile mergem la Petroșani, la domnul Alin Panaite, cel mai bun antrenor de kickboxing din România. Financiar ne este cel mai greu, naveta, antrenamentele, echipamentul, hrana, toate costă. Am încercat să găsim sponsori, am primit câte o mie de lei de la CJ Gorj, domnul Cosmin Popescu a premiat-o și de la domnul Viorel David de la Artego. Și a primit echipament complet de la doamna Oana Dincă, lucra la DGASPC și făcea kickboxing. Oameni deosebiți. De la altcineva nu… Avem nevoie de ajutor financiar, pentru sport, deplasări, nu pentru altceva. Pentru Cristina facem câte sacrificii este nevoie!”, a spus Constantin Dan Brâncoveanu, tatăl campioanei.
Din 2013 participă la competiții naționale
Prima competiție la care Cristina Brâncoveanu a participat a avut loc în vara lui 2013. În total, de-a lungul celor șapte ani, Cristina a participat la aproximativ 30 de competiții și a câștigat zeci de medalii și premii. Prin prisma acestui sport, fetița a devenit mai ambițioasă, mult mai matură, disciplinată și sigură pe sine. Una dintre cele mai importante medalii obținute este cea de bronz de la Campionatul Național din 2016. Părinții îi păstrează cu sfințenie și mândrie toate diplomele câștigate, aranjate în ordine, știindu-le pe toate pe dinafară! „Păstrăm toate diplomele, le am aranjate, oricum le știu pe toate pe de rost. Mergem cu ea la toate competițiile, o încurajăm, avem emoții, plângem, râdem împreună. Este un copil care muncește enorm la acest sport, doar duminica o are liberă și nu se plânge niciodată! (…) Au fost momente când am fost nevoiți să ne împrumutăm ca să putem merge la competiții”, a spus Dan Brâncoveanu. „În acești ani, Cristina nu a avut vacanțe, mereu antrenamente și pregătiri, plus situația noastră cu banii. Eu sunt pensionată pe caz de boală, soțul lucrează. Când era Cristina la grădiniță am mers la mare și anul acesta a reușit să vadă marea din nou, căci a mers cu niște rude. Nu are decât foarte puțin timp liber. Învață foarte bine, are carnetul plin de medii de 10, are stilul ei de a învăța. Îi place să mergem din când în când să facem cumpărături în magazinele de haine second-hand. Ea nu este cu hainele scumpe, din magazine, nu o încântă lucrurile materiale, așa a fost mereu. Ei îi plac cărțile, pisicile, sportul. E mândria noastră, nici nu știți!”, a spus Chiva Brâncoveanu, mama micuței luptătoare.
O mare realizare: „Credeam că visez!”
De când practică acest sport, Cristina spune că a învățat foarte multe lucruri care au ajutat-o și o vor ajuta și pe viitor. Seriozitatea de care dă dovadă când vine vorba despre acest sport, sacrificiile pe care le face pentru a atinge performanțele visate, munca… „Este vorba și despre sacrificii, multă disciplină, multă muncă și multă pasiune, responsabilitate. Este un sport de contact-direct, full-contact de fapt. Alerg mult pentru că trebuie să fii rezistent, timp liber nu am, iar când îmi fac, citesc mult. Iubesc cărțile! Când am bani, caut mereu să îmi cumpăr câte o carte. Poate să îmi ia cineva tot, haine, telefonul, ce vrea, dar să îmi lase cărțile! Nu stau pe internet, nu simt nevoia asta și nu înțeleg cum pot unii copii să piardă atâta timp pe net, când pot face altceva! Timpul trece foarte repede, dar important este să treacă cu folos!”, a povestit sportiva. În vara acestui an, Cristinei Brâncoveanu i s-a ivit o șansă la care doar visa! Bunul său prieten și coleg de kickboxing, campionul național Andrei Bujor i-a spus că celebrul antrenor Alin Panaite vine la Petroșani. Acum, Bujor și Cristina sunt singurii sportivi din Gorj acceptați la antrenamente de Panaite!
„Alin Panaite este cel mai bun antrenor de kickboxing din România. A antrenat campioni mondiali. În august, Andrei Bujor mi-a spus că vine Alin Panaite în Petroșani, că renunță la București. Am fost acolo la sală, la domnul Panaite și m-a văzut luptând și mi-a zis să vin în continuare la antrenamente. Credeam că visez! Două-trei săptămâni am crezut că visez, că nu este real ce mi se întâmplă. Mă antrenez alături de cel mai bun, am luat-o de la zero. Sunt fericită, cred că este cea mai mare realizare a mea faptul că mă antrenează dânsul! Este la alt nivel, o să lupt în gale mai mari, poate și în alte țări. Dânsul este mulțumit de mine, spune că are cu ce să lucreze. Mai am multe de demonstrat! De realizat”, a afirmat Cristina Brâncoveanu, care merge de trei ori pe săptămână la Petroșani, la antrenamente!
„Nu sunt bătăușă și mă deranjează când spune lumea așa!”
Despre sportul pe care îl practică cu atâta pasiune, Cristina Brâncoveanu spune că este unul foarte greu. De multe ori în anii de când face kickboxing, copila a fost deranjată de afirmațiile unor persoane care îi spuneau că sportul acesta nu este pentru fete și că ea devine o bătăușă! „Nu sunt bătăușă și mă deranjează când lumea spune așa! Eu sunt sportivă, sunt un luptător, un sportiv care muncește mult. Când sunt în ring este vorba despre concentrare, reflexe, ai o ureche la antrenor, trebuie să îți gândești lupta, loviturile de atac. Nu este simplu. O să vreau să fac kickboxing și după facultate, mereu. M-am gândit că la liceu voi merge la Colegiul Național <Spiru Haret>, iar apoi la Academia de Poliție de la București. Consider că în această viață nu contează lucrurile materiale, hainele, telefoanele, sau mai știu eu ce prețuiesc alții. Ce contează în viață este ce realizezi, ce poți tu să faci, să lași în urmă, rezultatele pasiunilor tale, muncii tale. Eu am ales acest sport și vreau să fac performanță! Poate pe viitor voi putea să antrenez tineri pasionați, peste ani și ani! Când sunt în ring, sunt în lumea mea!”, a afirmat sportiva din Târgu-Jiu. În perioada următoare, Cristina Brâncoveanu își va continua antrenamentele, căci urmează alte competiții la care va participa. Este un sportiv care promite multe și de care vom auzi în continuare. Astfel de copiii au nevoie și de sprijinul autorităților, de al persoanelor care pot oferi sponzorizări, care îi pot ajuta să își împlinească visurile, aspirațiile, destinul! Căci merită!
1 Comment