Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Școală de toamnă „Țăranii și universul lor cultural: o istorie culturală a lumii rurale din Oltenia” este organizat în perioada 27- 30 septembrie la Târgu Jiu de Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” și Academia Română prin Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S.NICOLĂESCU-PLOPŞOR” GRISCU cu sprijinul Consiliului Judeţean Gorj. Deschiderea oficială a avut loc joi, 28 septembrie, la sediul Muzeului Județean Gorj, iar vineri a avut loc o cercetare în teren, participanții mergând la Vladimir-Casa Memorială Tudor Vladimirescu, Mănăstirea Cămărășeasca, Cula Groșerea, biserica de lemn din satul Pârăul Boia.

 

Organizată în cadrul colaborării dintre Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române din Craiova şi Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, cu sprijinul Consiliului Județean Gorj, această primă ediție a școlii de toamnă „Țăranii și universul lor cultural: o istorie culturală a lumii rurale din Oltenia”, este dedicată studierii universului cultural al țăranului din Oltenia. „Este prima ediție a acestui eveniment și mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit! Bugetarea vine la CJ Gorj, prin Muzeul Județean”, a spus Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj. „Cultura tradițională, la noi, la români, trebuie să capete alte intensități în procesul integrării europene. Trebuie o sporire a rolului acesteia, căci a intra în Europa fără specificul nostru, nu ne avantajează. România păstrează multe dintre vestigiile culturii tradiționale: satul și țăranul român. Avem încă multe lucruri de spus, care încep cu conservarea acestor valori, care implică eforturi locale, care, din fericire, la Gorj se fac. Intenționăm ca în 2018, anul centenarului, să intensificăm aceste preocupări. Vom organiza la Polovragi o tabără de sculptură în lemn, sculptură tradițională, căci acolo și-a arătat țăranul român vocația sa! La anul va debuta, iar primele elemente care vor fi luate în calcul vor fi stâlpii gorjenești. Acolo, la Polovragi, avem tot ce ne trebuie, peisaj, istorie, tradiții. (…) Tudor Vladimirescu, Dincă Schileru sunt doar câteva exemple de țărani autentici. Schileru este bunicul lui Nicolăescu-Plopșor. Este bine să știm. El, cel care a promovat lumea satului, portul tradițional țărănesc în Parlamentul României și în străinătate. Timp de două decenii vocea sa a dominat Parlamentul țării noastre cu propuneri care țineau de nevoile satului românesc. (…)”, a spus Gheorghe Nichifor, vicepreședintele CJ Gorj în deschiderea evenimentului de la Muzeul Județean Gorj.

Invitați de prestigiu

Potrivit organizatorilor, această școală de toamnă se dorește un spațiu de formare și de reflecție pentru viitorii cercetători ai unei regiuni cu un frumos specific istorico-cultural. Publicul țintă avut în vedere este format din studenți, masteranzi, doctoranzi, interesați în explorarea unor teme care pot redefini interesul specialiștilor pentru cunoașterea acestei bogate regiuni etnoculturale. Au fost invitați specialiști din București, Cluj, Craiova, de formații diferite (etnologi, antropologi, istorici, filologi), care vor susține o serie de prezentări pornind de la proiecte de cercetare de durată, care le-au permis să surprindă diferite fenomene culturale de cert interes pentru Oltenia. „Le mulțumesc tuturor invitaților. Ideea acestei școli de toamnă a pornit de la un gând pe care, deopotrivă cu colegii de la Craiova, faptul că se face foarte multă cercetare de birou, de document și nu în teren. Este necesară completarea ei cu forma cercetării de teren. În ultimele două decenii avem de a face cu un fenomen foarte interesant, al înstrăinării, al exilului, al atacului asupra istoriei naționale din punct de vedere al unor istorici și teoreticieni. Ei susțin că este momentul să trecem într-o altă etapă. Nu sunt de acord. Este important să gândim așezarea istorică și structura etnografică pe toate palierele. Neputând să avem de la început echipe de cercetare cum avea Gusti, începem cu o școală de toamnă pentru a asigura specilaiștii de mâine și a avea referințe despre cât s-a pierdut din păstrarea patrimoniului material și imaterial al tradițiilor noastre. Școala de toamnă este importantă și pentru specialiști și nu numai. (…)”, a afirmat Albinel Firescu, cel care s-a ocupat, alături de parteneri, de organizarea evenimentului.

Cercetare în teren și analize

Invitații vor avea posibilitatea să dialogheze cu muzeografii, studenții, masteranzii și doctoranzii participanți pe marginea tipului de surse utilizat, a combinării lor în demersuri pluridisciplinare, despre metodologii și direcții de cercetare de perspectivă. Privim spre lumea rurală cu sentimente amestecate. De la încrederea în transformarea țăranului în fermier și dezvoltarea agriculturii care ar oferi posibilități economice aparte, pe de altă parte cu nostalgie, raportându-ne la un univers idilic, al țăranilor autentici, care au supraviețuit diferitelor timpuri istorice, păstrând ceva din lumea rurală de altădată. „Vorbim despre elita provenită din mediul popular. Sunt mulțumit de faptul că în ciuda unor mici probleme, la Școala de toamnă participă specialiști din domenii diferite, avem antropologi, istorici, etnografi. Veți vedea cercetări de ultimă oră. Domnul Nichifor a făcut câteva precizări importante pentru cercetarea noastră. (…) Avem o echipă de la Cluj care studiază Călușul, sunt din Cluj dânșii. Avem invitați de la București, Craiova. (…) Nu am ales întâmplător județul Gorj, nu numai datorită țăranilor moșneni, panduri, parlamentari, ci și pentru că aici încă se păstrează tradițiile, țăranul e privit ca țăran. Este o problemă reală în modul în care noi percepem lumea rurală. (…) Exodul este o realitate. Sperăm să avem câteva zile bune, căci sâmbătă vom trage concluziile la acest proiect”, a spus dr. Nicolae Mihai de la Academia Română și Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” Griscu din Craiova.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.