Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” va marca joi, 16 martie 2017, cei 60 de ani scurși de la trecerea în neființă a lui Constantin Brâncuși, printr-un eveniment desfășurat la București, la bustul sculptorului amplasat în sectorul 3, la intersecția străzilor C. Brâncuși cu N. Grigorescu.
Evenimentul este susținut de către Federația „Euro Education”, în parteneriat cu Școala Gimnazială „Mexic”, Școala Gimnazială „Barbu Delavrancea ” și Școala Gimnazială Nr. 47 din București. Începând cu ora 18.00, elevii celor trei școli bucureștene vor aprinde simbolic 60 de candele sub forma Sărutului stilizat pe Poarta cu același nume de la Târgu-Jiu, ca un arc peste timp și spațiu.Începând cu ora 18.00, elevii celor trei şcoli bucureştene vor aprinde simbolic 60 de candele sub forma sărutului stilizat pe Poarta cu acelaşi nume de la Târgu-Jiu, ca un arc peste timp si spațiu. Constantin Brâncuşi a lăsat circa 720 opere de artă: statui şi statuete, picturi şi desene, dar mai presus de toate, prin unicitatea sa, complexul sculptural de la Târgu-Jiu, ridicat între anii 1937-1938.
Cea mai mare parte a lucrărilor executate de Brâncuşi în perioada interbelică au fost refuzate de statul comunist român, deşi au fost lăsate, prin testamentul sculptorului, drept moştenire pentru poporul său. Cu toate acestea, în 1956, sculptorul a organizat prima expoziţie personală din Europa, în cadrul Muzeului de Artă din Bucureşti. În România, reputaţia lui Brâncuşi a fost recunoscută de-abia în 1964, odată cu instaurarea regimului Ceauşescu. Atunci, statul comunist i-a atribuit titulatura de „geniu national”, începând să acorde operelor lui Brâncuşi atenţia cuvenită. Pe 16 martie 1957, Constantin Brâncuşi s-a stins din viaţă la Paris, fiind înmormântat alături de alte personalităţi ale culturii mondiale, în cimitirul Montparnasse. Iată de ce vorbim astăzi la 60 de ani de la trecerea sa în neființă despre părintelui sculpturii moderne ca despre un călător spre infinit.
Sursă: http://www.asociatiapleniceanu.com
