Barajul Vidraru și poveștile din jurul său

Un loc vizitat anual de sute de mii de turiști, atât din România, cât și din afară, este Lacul Vidraru din județul Argeș. În jurul acestui lac, construit în perioada 1960 – 1965, există și câteva legende cu privire la oamenii care au refuzat să-și părăsească locuințele și care au preferat să moară, sub puhoaiele de apă, la inundarea controalată a zonei.

Lacul este situat între Munții Frunzii și Masivul Ghițu, are o suprafață totală de 893 ha, iar adâncimea maximă a apei este de 155 de m. Dacă acest baraj ar ceda apele sale ar ajunge în 72 de minute în Municipiul Pitești, iar adâncimea apei ar fi de 12 m.

Pentru realizarea acestui baraj au fost excavate 1.768.000 de metri cubi de rocă, din care 1 milion în subteran. Mai trebuie știut faptul că s-au turnat 980.000 de metri cubi de beton, din care 400.000 de metri cubi in subteran. La finalizarea sa, Barajul Vidraru se situa pe locul 8 în Europa și pe locul 20 în lume. Din păcate, în cei cinci ani cât a durat realizarea acestui lac 80 de oameni și-au pierdut viața.

În 1965, dupa finalizarea barajului Vidraru, a urmat umplerea cu apa a acumularii, un proces care a durat aproape un an de zile.

Înainte de a se trece la umplerea lacului, s-a procedat la demontarea acelor constructii care puteau fi salvate. Inclusiv calea ferata care ajungea până la Cumpană a fost desfăcută bucată cu bucată. Unele constructii au fost chiar relocate, iar de la altele s-au recuperat doar materialele.

Un alt aspect interesant cu privire la Barajul Vidraru se referă la dezinfectarea latrinelor țărănești din zonă, pentru a se evita infestarea apei lacului.

Locuitorii comunității de la Cumpăna

Sub milioanele de metri cubi de apă stă povestea unei comunități, care până la începerea lucrărilor la acest baraj, era plină de viață. Legendele locului ne trimit către oamenii care nu au vrut să-și părăsească locurile, care și-au pierdut viața în momentul în care zona era inundată controlat, dar și despre crucile din cimitir ce ies, din când în când, la suprafață.

Undeva în amonte, de ceea ce reprezintă astăzi barajul, exista o zonă cu ocoale, cabane turistice și cu locuințe, dar și cu câteva clădiri mai impunătoare ale unor familii înstărite, precum a fost vila Brătienilor. Pe lângă toate aceste clădiri mai funcționau și câteva chioșcuri comerciale.

În această zonă se dezvoltase un fel de enclavă, pe teritoriul căreia puteai să găsești pe lângă localnicii care își puseseră bazele unor mici gospodării și oameni care se ocupau cu exploatările forestiere sau turism, crescători de animale, precum și muncitori de pe șantierele acumulării Vidraru.

Din această enclavă au mai rămas decât legendele unei lumi aflate sub apă, dar și mărturiile unor oameni care știu ce era în această zonă.

Membrii comunității de la Cumpăna au fost nu doar evacuați, ci și despăgubiți, spun martorii acelor vremuri, chiar dacă legendele locale vorbesc de oameni care au pierit sub ape cu tot ce-a scufundat Vidraru.

Avarii din jurul Barajului Vidraru

Cum ajungi la Barajul Vidraru și ce poți face aici

Barajul Vidraru se află la 29 de km de Curtea de Argeș, iar accesul rutier se poate face pe următoarele rute:

• pe A1 București – Pitești, DN7C Pitești – Curtea de Argeș – Corbeni – Barajul Vidraru;
• pe DN67 Tg.Jiu – Horezu – Rm.Vâlcea, DN73C Rm.Vâlcea – Curtea de Argeș, DN7C – Corbeni – Barajul Vidraru;
• pe DN73 Brașov – Râșnov – Câmpulung – Curtea de Argeș, DN7C – Corbeni – Barajul Vidraru;
• pe DN7 Sibiu – Țuțulești, DJ703M – DN7D – Curtea de Argeș, DN7C – Corbeni – Barajul Vidraru.

În această zonă din România se pot practica sporturi extreme, aici fiind amenajată cea mai înaltă pistă de lansare pentru bungee jumping.

Tot aici există un debarcader de unde se organizează curse de agrement cu vaporașul.