Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Comuna Peștișani este cunoscută mai ales ales datorită sculptorului Constantin Brâncuși, născut în satul Hobița. Prima monografie a acestei comune a fost scrisă în 1904 de către un învățător- Gheorghe Popescu, iar de-a lungul anilor mai mulți cercetători au adus în atenția publicului momente din istoria satelor acestei comune. Grație „Monografiei comunei Peștișani”, 2015, volum scris de Vasile Arimia, Moise Bojincă și Constantin Codiță, aflăm astăzi despre Banca Populară „Avuția săteanului” din satul Brădiceni, dar și despre morile pe apă din această localitate.

bradiceni cmitir bisecia pestisani 11

Potrivit monografiei mai sus amintite, condițiile naturale ale zonei comunei Peștișani au influențat sistemul alimentar al localnicilor. Astfel, cultivarea porumbului s-a făcut mereu pe zone mari, dar producția nu era tot timpul satisfăcătoare. Echilibrul în asigurarea alimentației, a fost oferit de sectorul zootehnic. În aceste condiții, în secolul XIX  și mai târziu a existat preocuparea localnicilor de a găsi soluții la probleme și au încercat să creeze instituții care să favorizeze schimbul de produse agroalimentare, inclusiv alimentarea populației cu cereale care să le asigure necesarul de hrană. „În 1908 a fost creată, din inițiativa personalului didactic, la Brădiceni, Banca Populară «Avuția săteanului». Învățătorul Ion Buligan și cetățeanul Ilie Paraschivoiu au avut un rol aparte în înfăptuirea acestui act”, spun autorii monografiei editate în 2015. În satul Brădiceni au existat șase mori de apă, care măcinau cerealele pentru obținerea pâinii sau mămăligii sătenilor. Astăzi mai funcționează doar Moara lui Ciolofan!

porumb g porumb w

Operațiunile băncii erau cele de credit, însă cei care au înființat instituția, de asemenea, au dorit să vină și în sprijinul cetățenilor, așa că una dintre activități era „aprovizionarea populației cu porumb și alte mărfuri în vremuri de lipsă”. Din informațiile culese de autorii monografiei de la localnici, a rezultat că din beneficiile avute, cei care au înființat Banca Populară au ajutat și școala, biserica și au ridicat monumente ale eroilor! „Capitalul băncii a crescut treptat, dar deseori împrumuturile erau acordate celor nevoiași din banii proprii ai casierului băncii”, care  își urmărea interesul. Acesta și socrul său cereau dobânzi exagerat de mari și oamenii aveau de suferit. „În cele din urmă, lucrurile s-au redresat prin aducerea la cârma băncii a învățătorului Pantelimon Goga, personalitate foarte cunoscută în lumea intelectualității. Banca a cunoscut o perioadă prosperă, sumele ce se ridicau era folosite la mărirea inventarului agricol. La sfârșitul anului 1928, banca avea un bilanț de 1,8 milioane lei. (…) După 1929 a urmat regresul. A fost înființată și Cooperativa de aprovizionare și consum din Brădiceni (…)”, potrivit Monografiei comunei Peștișani. Din păcate, în monografie nu mai sunt prezentate și alte date istorice referitoare la această bancă și ce s-a întâmplat cu ea.

pestisani 2 porumb ggh

Brădiceni a fost târg, reședință de plasă, raion, iar din 1968 a devenit sat component al comunei Peștișani. Prima atestare documentară a acestui sat datează din 1518.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.