În anii 1970, județul Gorj era în plină dezvoltare economică și cu perspective îmbucurătoare. Aflăm foarte multe lucruri despre acea perioadă din volumul Institutului de Geografie – „Județul Gorj”, din seria „Județele patriei”. Gorjul socialist era în plină ascensiune, cu un nivel de viață material și cultural ridicat, notau autorii volumului. Considerăm interesantă o prezentare a acelor vremuri.
În volumul mai sus amintit se spune că în 1930, industria din județul Gorj era reprezentată de 1.032 de ateliere meșteșugărești cu mai mulți angajați. Între 1933-1938 are loc o dezvoltare a economiei, fiind construite unități industriale, precum fabrica de țigarete (înființată în 1941) și Fabrica de confecții pentru armată din Târgu-Jiu. Mai existau câteva tăbăcării, fabrici deproduse refractare, unități ale industriei alimentare. În 1969, județul Gorj participa cu ponderi mai însemnate la producția națională de cărbune, ciment, căci descoperirea și valorificarea unor importante zăcăminte de petrol și cărbune au dus la crearea unei baze energetice proprii. După 1960 a început să se dezvolte industria petrolului și a cărbunelui. „Județul Gorj dădea 26,5% din producția totală de cărbune a țării în 1969, fiind astfel o sursă energetică importantă. Cărbunele extras era utilizat în cea mai mare parte la Ișalnița, la termocentrală. În anii următori acesta va fi folosit și la termocentrala de la Rogojelu, care atunci se construia (1969). În industria cărbunelui activau în 1969 6.200 de salariați. (…) Dezvoltarea acestei industrii a avut un rol important în asigurarea locurilor de muncă”, scriau autorii Niculina Baranovski și Gh. Neamu.
Resursele energetice ale județului erau completate în 1970 de resursele hidroenergetice, funcționa atunci hidrocentrala de la Novaci, de pe râul Gilort. Combinatul de materiale de construcție de la Bîrsești era, de asemenea, o verigă importantă a economiei Gorjului acelor ani. Materiale de construcție se mai produceau și la Fabrica Unirea (cărămizi termoizolatoare ușoare, produse refractare). „În 1969, în Gorj s-au produs 33,6 milioane de bucăți cărămizi și blocuri ceramice. În industria materialelor de construcții lucrau 3.000 de gorjeni”, se spune în cartea „Județul Gorj” din 1971.
În ultimii zeci de ani, fabricile care erau odinioară mândria judeţului Gorj au ajuns în ruină. Una dintre puținele afaceri din Gorj care a rezistat tranziției este fabrica de cauciuc din Târgu Jiu. Înființată în 1975 și privatizată către angajați după 1990, ea are și acum foarte mulți salariați. Industria din Gorj a reuşit în ultimii ani să atragă şi alte investiţii.
