Născut în 1857 la Smolensk, Witold Rolla Piekarski a studiat la Academia de Arte Frumoase din Varșovia și Geneva, fiind un artist foarte apreciat. În România a ajuns în 1887, iar în 1891 l-a cunoscut pe Iuliu Moisil, care l-a angajat la Gimnaziul Slatina. În 1892, Piekarski a cerut să fie transferat la Târgu-Jiu, predând la Gimnaziul din oraș în perioada 1892-1895, apoi la Seviciul Tehnic al județului Gorj. În 1904 a cerut transferul la Novaci, iar în 1906 a plecat la București.
Alexandru Doru Șerban scria în volumul „Vremelnic trecător prin Gorj” că, în perioada cât a stat în Gorj, polonezul Witold Rolla Piekarski a desfășurat o bogată activitate artistică și culturală. El a desenat diplome, portrete, ex-librisuri, a făcut fotografii. L-a cunoscut pe istoricul Alexandru Ștefulescu: „Alături de Ștefulescu, Piekarski a călătorit prin sate și pe la biserici, ajutându-l să descifreze inscripții și hrisoave în limba slavonă, căci știa opt limbi străine. Inscripțiile descifrate, Ștefulescu le-a inclus în cărțile publicate”, scris Al. Doru Șerban. În 1894, artistul polonez Rolla Piekarski a participat și a contribuit la inaugurarea Muzeului Gorjului.
Alături de Alexandru Ștefulescu, Piekarski a colectat exponate pentru muzeul ce urma să fie deschis, astfel că a ajuns să cunoască bine portul tradițional gorjenesc, obiceiurile zonelor rurale. Ulterior, motivele tradiționale de velnițele, covoarele, scoarțele adunate au constituit modele pentru ilustrațiile sale de carte. La Școala de meserii din Novaci, unde preda, Piekarski îmbrăca păpușile în costume populare gorjenești făcute de el. „Suferind de plămâni, caută aerul curat al Novaciului unde se mută din anul 1902 ca profesor de desen la Școala Elementară de Meserii, unde înființează, cu aprobarea Ministerului, o secție de jucării care rivalizau cu cele din Germania. Păpușile cioplite din lemn, imaginate de Piekarski aici la Novaci, erau împodobite cu costume populare românești, inclusiv din zona Novacilor, inițiativa fiind o premieră națională absolută și aveau mare trecere la expoziții și în comerț. Această secție a ființat atâta timp cât a stat Piekarski la Novaci, adică până în anul 1906, timp în care se prezenta ca ,Maestru de jucării și învățător al școalei de meserii din Novaci’. Piekarski a fost un talent ieșit din comun în domeniul desenului. A realizat cea mai veche carte poștală ilustrată cunoscută în județul Gorj, la Editura Librăriei Miloșescu Târgu-Jiu, care a circulat efectiv prin poștă la 10 mai 1899. Această carte poștală cuprindea desene ale lui Piekarski realizate după fotografii care reproduceau imagini de la Mănăstirea Tismana, Baia de Fier și Novaci. (…) De asemenea, coperta volumului Povestiri de Mihail Sadoveanu a fost desenată de W. R. Piekarski”, scria Constantin Dârvăreanu în publicația editată de Primăria Novaci.
A publicat desene în revista umoristică „Ardeiul”: „Enciclopedia Astra l-a considerat pe Piekarski cel mai mare caricaturist din România, de la începutul secolului al XX-lea. În accepțiunea lui Iuliu Moisil, Piekarski a fost întemeietorul litografiei artistice românești, începutul făcându-l în Gorj, la Tipografia lui Nicu D. Miloșescu, unde a realizat coperta mai multor lucrări tipografice. (…) A ilustrat revista Jiul-1894-1895, s-a implicat la sate în procesul de realizare a unor societăți de împrumut”, scria Al. Doru Șerban în volumul mai sus amintit. Piekarski a murit în 1909, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.
1 Comment