La începutul secolului XX, Bucureștiul era într-o perioadă de transformare și modernizare, inspirându-se din marile capitale europene.
Orașul începea să capete un aer cosmopolit, cu bulevarde elegante, clădiri impozante, parcuri, restaurante și cafenele cochete. Dar o capitală adevărată are nevoie și de forme moderne de divertisment, iar la acea vreme, cea mai nouă atracție era cinematograful.
Astfel, bucureștenii au început să descopere „pozele mișcătoare” – o invenție care cucerea deja marile orașe occidentale. Dacă teatrul și muzica erau deja populare, cinematografia aducea o nouă dimensiune a spectacolului. Oameni de afaceri vizionari au investit în săli dedicate proiecțiilor, transformând foste teatre, prăvălii și restaurante în adevărate cinematografe.
Când a rulat primul film în București?
Prima proiecție de film din Capitală a avut loc pe 6 iunie 1896, la doar câteva luni după premiera mondială a fraților Lumière din Paris. Evenimentul s-a desfășurat la sediul ziarului L’Indépendance Roumanie de pe Calea Victoriei, marcând începutul unei noi ere în cultura bucureșteană.
Înainte de deschiderea cinematografelor propriu-zise, filmele erau proiectate în diverse locații, precum Teatrul Hugo, unde se rulau filme de un minut timp de opt ore pe zi, iar intrarea costa un leu. Un alt loc renumit era Teatrul Eforie, unde bucureștenii puteau urmări filmele aduse din Franța de celebra casă de producție Pathé Palace.
Primele cinematografe din București
Primul cinematograf al Capitalei, care a funcționat într-o sală exclusiv pentru proiecții, a fost Cinematograful Oser, deschis în 1902. Inițial situat în sala Circului Sidoli de pe Calea Victoriei (unde azi se află Muzeul de Istorie al României), acesta a fost ulterior mutat pe Bulevardul Elisabeta.
În anii următori, Bucureștiul s-a umplut de cinematografe. Un anuar din 1911 menționa deja mai multe săli, printre care:
• Cinema Elitta (Pasajul Român)
• Cinema Gaumont Palace – Sala Eforie
• Cinema Apollo (str. Doamnei)
• Cinema Central (Calea Victoriei)
• Cinema Select (peste drum de Palatul Telefoanelor) – considerat cel mai elegant cinematograf al vremii.
Cel mai impresionant dintre toate a fost însă Cinema Clasic, inaugurat la 26 mai 1912 pe Bulevardul Regina Elisabeta. Cu o sală de 1.000 de locuri, acesta devenise punctul central al cinematografiei bucureștene, fiind locul unde aveau loc premierele celor mai importante filme românești ale epocii.
Primele filme care au făcut istorie în București
Printre cele mai populare pelicule ale vremii s-au numărat:
• „Amor Fatal” – premieră pe 18 septembrie 1911 la Cinema Pathé Palace. Regizat de Grigore Brezoianu, filmul era de fapt o piesă de teatru filmată, avându-i în distribuție pe Tony Bulandra și Lucia Sturdza. Din păcate, filmul s-a pierdut în timp.
• „Independența României” – lansat în 1912, acest film grandios despre Războiul de Independență a fost considerat o capodoperă a cinematografiei românești, fiind foarte bine primit de public și presă.
Bulevardul cinematografelor
Până la începutul anilor 1920, Bucureștiul avea deja o rețea bine pusă la punct de cinematografe, iar Bulevardul Elisabeta devenise locul preferat al cinefililor. Aici, printre cafenele și hoteluri de lux, bucureștenii se întâlneau pentru a urmări cele mai noi producții din țară și din străinătate.
Astfel, în doar două decenii, Bucureștiul a reușit să țină pasul cu marile orașe europene și să integreze cinematografia în viața sa culturală. Iar ceea ce a început atunci ca o curiozitate a devenit, în timp, o industrie de sine stătătoare, care avea să influențeze generații întregi de spectatori.
