Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Fiu de preot, istoricul Alexandru Ștefulescu este unul dintre cei mai importanți oameni de cultură rămași în istoria Gorjului și privit ca un reper. A fost inițiatorul principal al mișcării culturale gorjenești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-a lea. S-a implicat în organizarea Muzeului Gorjului, dar și în procesul de modernizare a satelor noastre. A fost un autodidact, un dascăl de vocație, având un destin pus în slujba istoriei, așa cum scris profesorul Gheorghe Nichifor.

alexandru-stefulescu

Alexandru Ștefulescu, unul dintre cei mai importanți oameni de cultură pe care i-a dat vreodată Gorjul, s-a născut la Târgu-Jiu, în 1856, fiind fiu de preot. A încercat să urmeze destinul tatălui său, dar, potrivit lui Alexandru Doru Șerban în volumul „Personalități care au fost în Gorj”, Alexandru Ștefulescu a realizat că nu îl atrăgea Teologia. Așa că s-a înscris la Facultatea de Litere din capitală, iar după terminarea studiilor a activat ca pedagog, scurt timp, iar în 1878 a devenit institutor titular, apoi director la Școala Primară de Băieți din Târgu-Jiu. Activitatea sa ca dascăl a fost lăudată chiar de către un reprezentant al Ministerului Culturii. Al. Doru Șerban scrie în volumul mai sus amintit: „Inspectorul general în MC și Instrucțiunii Publice, dr. C. Istrati l-a informat pe ministrul Take Ionescu despre institutorul Alexandru Ștefulescu: Am rămas surprins de progresele obținute cu elevii… și sunt convins domnule Ministru, că sunt puține școlile, chiar din occident, ai căror elevi să poată concura cu ai domnului Ștefulescu. Domnia sa se ocupă cu arheologia, învață limbile slavice, cunoaște sanscrita….”.

gjag9oq4_bustul-lui-alexandru-stefulescu_1
nichifor

Iubea Gorjul natal

În 1893, institutorul Alexandru Ştefulescu  a întemeiat o colecţie istorică şi arheologică, a Școlii Primare de băieţi din Târgu-Jiu. Era pasionat de istorie, de trecutul judeţului Gorj, pe care îl numea istoric şi pitoresc. Alexandru Ştefulescu a strâns în jurul său oameni de cultură, care l-au ajutat şi susţinut în iniţiativele sale și amintim aici pe profesorul Iuliu Moisil, inginerul Aurel Diaconovici şi artistul plastic Vitold Rola Piekarski. Colecţiile particulare ale acestuia s-au adăugat colecţiei Ştefulescu, ce a constituit de fapt nucleul muzeului. „Întemeiatu-s-a astăzi, 16 iulie 1894, acest muzeu, spune actul de constituire în care vor găsi toţi, cărora le este scump neamul nostru românesc, trecutul istoric, etnografic, flora, fauna şi trecutul preistoric al Gorjului”, scrie pe site-ul Muzeului Județean Gorj.

Reprezentanții Muzeului Județean spun că pentru amenajarea expoziţiei muzeale din aceea vreme au fost puse la dispoziţie două încăperi mari de la parterul Palatului Administrativ-Prefectura de astăzi (construit între 1870-1875). „După doi ani de la întemeiere, colecţiile tinerei instituţii vor fi mutate în clădirea Gimnaziului (casele lui Codin Crăsnaru din strada Unirii), iar în 1898 muzeul şi-a găsit spaţiu în clădirea nouă a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”, în sala cea mare a etajului. În aprilie 1896 a apărut buletinul Publicaţiunile Muzeului Judeţean al Gorjului, tipăritură care s-a oprit la primul număr. Odată cu începutul secolului al XX-lea, grupul principalilor animatori ai muzeului s-a destrămat, în 1910 stingându-se din viață Alexandru Ştefulescu. Muzeul n-a dispărut, anii războiului i-au pus însă în pericol existenţa, o parte din colecţie fiind înstrăinată sau distrusă”, a spus Dumitru Hortopan, directorul muzeului județean Gorj.

6938500_13

A cercetat ruinele Castrului Roman, ceramica preistorică de la Polovragi și altele

Istoricul Alexandru Ștefulescu a cercetat urmele arheologice din Gorj, studiind ruinele Castrului Roman de la Bumbești-Jiu, ceramica preistorică de la Polovragi, urme de cioburi și resturi de oase de la gura Peșterii din Baia de Fier. Cercetările sale au fost, apoi, publicate în articole și cărți cu un conținut istoric-documentar: „Gorjul istoric și pitoresc”, „Polovragii”, „Istoria Târgu-Jiului”, „Din trecutul Gorjului. Satele dispărute. Satele care și-au schimbat numele. Configurația Gorjului. Culele”. În 1905, Alexandru Ștefulescu a fost premiat de Academia României pentru lucrările „Mănăstirea Tismana” și „Gorjul istoric și pitoresc”. Profesorul Gheorghe Nichifor scria în volumul „Alexandru Ștefulescu- un destin în slujba istoriei”: „Alexandru Ștefulescu este, indiscutabil, un autodidact. Bun cunoscător de limbi clasice și moderne, dascăl de valoare, puternic angajat în mișcarea de regenerare culturală, el își leagă numele de tot ce înseamnă inițiativă spirituală în Gorj”. Numele său îl poartă astăzi, cu mândrie și responsabilitate, una dintre cele mai bune unități școlare din Gorj, dar și Muzeul Județean.

scoala-generala-alexandru-stefulescu alexandru-stefulescu-1

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.