Titu D. Frumușanu a fost al 15- lea primar din istoria Târgu Jiului. Absolvent al Facultății de Drept din București, a devenit membru al Partidului Național Liberal în 1885, iar în 1893 a fost ales, pentru prima dată, primar. A fost ales și în perioada 1895-1899 și 1901-1905. Ca primar a „bifat” foarte multe realizări, putând aminti aici: Grădina Publică (Parcul Central n.red.), restaurarea Bisericii Catedrale, aducțiune cu apă potabilă, construirea unei școli primare de băieți, dar și altele. Titu D. Frumușanu a fost unul dintre cei activi și destoinici primari ai Târgu Jiului. La decesul său, publicaţia „Îndrumarea Nouă” din Gorj l-a caracterizat astfel: „Vorbitor de un excepţional talent, ştia să mişte şi să convingă. A ilustrat bara, a ilustrat tribuna publică, a ilustrat tribuna parlamentară”.
Titu D. Frumuşanu a fost unul dintre primarii oraşului Târgu-Jiu cu cele mai importante realizări, conducând orașul atât la sfârşitul secolului al XIX-lea, cât şi la începutul secolului XX. Orator remarcabil, avocat foarte priceput, Titu D. Frumuşanu s-a născut în ianuarie 1861 și, peste ani, a absolvit cursurile Facultăţii de Drept Bucureşti.
A fost repartizat într-un post în magistratură; în anul 1885 s-a înscris în Baroul de Avocaţi al judeţului Gorj, an în care a devenit membru al Partidului Naţional Liberal. Astfel, a ocupat și postul de ajutor de primar, iar la data de 19 februarie 1893 (un an a durat primul mandat n.red.) a fost ales de Consiliul Comunal al urbei ca primar, în locul dr. Ion Frumuşanu, demisionar din motive de sănătate, scria Alexandru Doru Șerban în volumul „Personalități care au fost în Gorj”.
La 1 ianuarie 1896 a depus jurământul primarul ales Titu D. Frumuşanu, care a condus urbea până la 3 noiembrie 1898. Acesta a fost primul său mandat de primar.
Investiții demne de laudă
Frumușanu a fost inițiatorul unor investiţii care au rămas în istoria oraşului, căci Târgu Jiul s-a dezvoltat mult cât a condus el urbea. Printr-un împrumut al autorităților locale s-a construit un hotel, un bulevard între oraş şi Grădina Publică, o reţea de de apă potabilă, deschiderea unei pieţe cu gherete sistematice, iar suma rămasă să fie cheltuită pentru reconstrucţia de străzi şi trotuare. De asemenea, Colegiul Naţional „Spiru Haret“, un liceu de elită în judeţul Gorj, a fost ridicat pe vremea sa.
„În şedinţele de Consiliu Comunal care au urmat, sub conducerea primarului Titu D. Frumuşanu, s-au luat alte hotărâri importante pentru urbe: – construirea unei şcoli primare de băieţi, deschiderea unei pieţe pe partea dreaptă a Gimnaziului «Tudor Vladimirescu», punerea în ordine a cimitirului, alinierea unor străzi, închiderea locurilor virane şi astuparea bălţilor, finanţarea ridicării statuii lui Tudor Vladimirescu, acordarea unui ajutor pentru tipărirea Istoriei Târgu-Jiului de Alexandru Ştefulescu“, scria Al. Doru Şerban, în lucrarea „Personalităţi care au fost în Gorj”.
Realizările celui de-al doilea mandat
La 3 iulie 1897 s-a inaugurat Podul de Fier de peste Jiu sau Podul Ferdinand, după planurile construcţiei făcute de francezii Daide şi Pille. Tot în mandatul lui Titu Frumuşanu s-a pus piatra de fundament a Palatului Comunal, actuala Prefectură, a început să funcţioneze primul nucleu al Băncii Naţionale în judeţul Gorj.
„În luna mai 1901, primarul Titu D. Frumuşanu a invitat la Târgu Jiu pe francezul Edouarde Redonte, arhitect peisagist, autor al lucrărilor de amenajare la Parcul Bibescu din Craiova, parcurile Carol şi Cotroceni din Bucureşti, Grădina Botanică, Grădina Mamaia, Parcul Peleş. Primarul Titu Frumuşanu a comandat arhitectului francez proiectul crearea de parcuri, grădini publice şi amenajarea de preumblări publice în acest oraş, cu referire concretă la Grădina Publică, înfiinţată în anul 1856 în zăvoiul dintre cele două poduri ale Jiului, care era aşa de mare, încât părea o pădure.
Proiectul în 10 capitole, alcătuit de Edouarde Redonte, cuprindea: devize, planuri şi detalii de execuţie pentru diferite construcţii cerute de amenajarea Grădinii Publice, crearea de promenade etc“, scria Alexandru Doru Şerban.
Titu Frumuşanu a reprezentat judeţul Gorj în Parlamentul României. S-a remarcat a fi între cei mai buni oratori. În anul 1894, Titu D. Frumuşanu, alături de Dincă Schileru, a cerut introducerea votului universal. Titu D. Frumuşanu a murit la 13 aprilie 1919 în Craiova. Personalitate complexă, avocat, orator de excepție, politician onest și liberal de cinste, deputat activ și primar destoinic, Titu D. Frumușanu va rămâne în istoria urbei noastre grație realizărilor sale.
