Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Stâna Ștefanu a devenit, în afara peisajelor spectaculoase oferite de Drumul Regelui, principala atracție pentru turiștii care se plimbă pe cea mai mai înaltă șosea din România, drum care atinge înălțimea de 2.125 metri.

stana stefanu (13)

Turiștii sunt „racolați“ de către măgărușii care stau cuminți pe marginea drumului. Stâna este condusă de Mărioara Babu și de către soțul ei, o familie de ciobani din Novaci. La Stâna Ștefanu au ajuns să vină chiar și peste 1.000 de turiști într-o singură zi, dacă e să ne raportăm la numărul porților de mâncare vândute. Oricine își permite să cumpere o strachină cu tochitură de oaie, făcută chiar sub ochii turiștilor, într-un tuci tradițional. Toți stau pe aceleași scaune și la aceeași masă rustică. Ion Țiriac vine aproape în fiecare an la stâna de la Transalpina, fiind un client fidel, și mănâncă preparatele făcute în același fel pentru toată lumea și nu strâmbă din nas atunci când mai găsește câte un rest de la un tăciune care trosnește în foc. Numele stânei provin de la muntele unde se află, Ștefanu, și din punct de vedere administrativ se află pe teritoriul județului Vâlcea.

Mărioara, responsabilă de tocan, iar soțul de mămăligă

stana stefanu (5)

Mărioara se ocupă de prepararea tocanului. Ne spune cu mândrie că rețeta și modul de preparare îi aparțin, iar îndrăgitul bucătar Horia Vîrlan, care trece și el mereu pe la stână, i-a cerut formula, însă tocanul pe care l-a preparat nu avea același gust ca în Muntele Ștefanu: „I-am dat rețeta lui Horia Vîrlan, dar m-a sunat să-mi spună că nu i-a ieșit. I-am răspuns că nici mie nu mi-au ieșit ciupercile după rețeta pe care mi-a dat-o și am pus de toate“.

Gheorghe Babu, sau Bebe, cum îl cunoaște toată lumea, în vârstă de 62 de ani, este responsabil de prepararea mămăligii pe care o taie în felii cu ața,  precum și de asigurarea bunei dispoziții. Când nu mestecă în mămăligă, nea Bebe este cu fluierul în mână și cântă melodii învățate de la bătrâni, așa cum îi stă bine oricărui cioban. Se află în aceste locuri de la vârsta de 11 ani , de când mama sa făcea cașcaval și telemea din laptele colectat de la ciobanii din zonă. „Era o cheșărie (n.r. – regionalism specific zonei, care semnifică locul de preparare al telemelei), unde se făcea cel mai bun cașcaval din țară. Se dădea și la export. Soacra mea se ocupa de acestă cheșărie. Aducea lapte și se făcea telemea. Se ținea la munte până în noiembrie“, ne spune Marioara Babu, o povestitoare înăscută.

După Revoluție, locul unde se prepara telemeaua s-a închis, așa cum s-a întâmplat cu multe unități de tradiție. „Au căzut comuniștii și s-a ales ce s-a ales de toată bogăția țării. În loc să ne-o dea nouă să ducem mai departe activitatea, s-a ales praful. Era o construcție frumoasă din lemn cu camere. Socrii mei stăteau acolo și iarna, pentru că aveau răspundere. În urmă cu 15 ani, am făcut o stână în apropiere, dar, între timp, a apărut Legea Lupu și s-au împărțit munții și pământurile la foștii proprietari sau moștenitorii acestora“, ne mai relatează Marioara Babu. Așa s-a ajuns ca locul unde se făcea telemeaua tradițională, dar și o mare suprafață de teren, să fie retrocedate către o avocată din Timișoara. Familia Babu a încheiat o înțelegere cu noul proprietar al terenului și stâna a continuat să funcționeze.

„Mâncau direct din ceaune“

stana stefanu (12)

Între timp, șoseaua  care mai este denumită și „Drumul Regelui“, pentru că a fost amenajată prima dată la cererea regelui Carol al II-lea, a fost modernizată și turiștii au început să vină din ce în ce mai mulți în zonă. „Veneau mulți bucureșteni să cumpere brânză de la noi. Își luau saramura în bidoane sau în sticle și, după ce terminau brânza, cumpărau alta și o puneau în saramură ca să capete gustul specific. Au dat buzna din ce în ce mai mulți turiști, pentru că le era mare drag să oprească la stână și mâncau direct din ceaune, deși mâncarea era pentru noi. Noi făceam mâncare pentru noi, dar erau foarte încântați și nu-i puteam refuza dorințele. Atunci mi-a venit ideea să amenajez un mic cort și în fiecare zi să prepar oaie la ceaun, la care nu punem decât sare și nimic altceva. Oricine poate să ducă brânza la analize și, dacă iese că e făcută cu cheag cumpărat, eu închid totul. Încet-încet s-a dus vorba și veneau din ce în ce mai mulți“, ne povestește ciobănița.

Ca urmare a unor neînțelegeri cu proprietarul terenului, familia Babu a mutat stâna a fost mutată la o distanță de un kilometru față de locul în care se afla, dar, cu toate acestea, numărul turiștilor care se opresc la stână este din  ce în ce mai mare. „Un șut în fund, un pas înainte. Ne-am mutat la un kilometru, într-o zonă și mai frumoasă, iar numărul de turiști a crescut“, ne mărturișește ciobănița.

 

Atracțiile stânii

stana stefanu (9)

În afară de mâncarea tradițională, cojoacele ciobănești din lână, câinii ciobănești mioritici, măgărușii și odaia amenajată tradițional sunt principalele atracții ale stânei Ștefanu. „Turiștii îți fac poze cu cojoacele, cu ciobăneștii mioritici, care sunt foarte blânzi. Cineva a venit cu copiii și nu-i mai putea lua. Turiștilor le place cel mai mult să facă poze în cojoace. Mai vin unii care sunt fițoși și se uită cu atenție la cojoace. Nu au fost purtate de nimeni, dar s-au mai uzat pentru că mii de turiști și-au făcut poze cu ele. Dar, când se văd în cojoace, le este mare drag. Mai avem și ciomege, mai vin și câinii ciobănești, Gilda, Doca și Tarzan. Câinii își cunosc rolul. Stau numai la poze. Parcă ar fi instruiți. Unii turiști își iau cojoacele pe ei și ies la măgarii care stau în drum. S-au învățat acolo că le mai dau oamenii să mănânce“, ne povestește Mărioara.

Stâna este deschisă pentru turiști de șase ani și numărul celor care poposesc aici a crescut de la an la an. În incinta stânii se află o mică odaie amenajată în stil rustic. „Acum vreau să pun fotografii cu peisajele montane și cu noi, familia Babu, pentru ca turiștii să mai caște ochii“, ne spune Mărioara. Familia de ciobani are la stână în jur de 600 de oi.

Distribuie:

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.