Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Zeci de cercetători din toată Europa participă în aceste zile la un simpozion internaţional de arheologie care se desfăşoară în municipiul Târgu Jiu. Manifestarea a debutat ieri şi este găzduită de Muzeul Judeţean Gorj.

Un număr de 30 specialişti din Europa şi chiar din Canada participă la simpozionul internaţional.

„Este o manifestare internaţională de mare răsunet care se ocupă de epoca bronzului în Europa şi are în vedere producţia locală şi schimburile generate această producţie. Toţi participanţii sunt doctori în istorie, mai ales în arheologie şi sunt personalităţi în cadrul unor universităţi din Suedia şi până în Bulgaria şi din Germania şi până în România.

Această manifestare organizată sub auspiciile Consiliului Judeţean Gorj şi cu finanţarea acestuia, prin intermediul Muzeului Judeţean Gorj, are ca parteneri universitatea din Heidelberg din Germania, un partener din Frankfurt pe Main şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti.

Scopul manifestării este de a explora noile cunoştinţe care s-au dobândit în urma săpăturilor argeologice, efectuate atât în zona de sud-vest a României în judeţul Gorj, dar şi la sud de Dunăre sau în zona central-europeană. Sunt abordate probleme în premieră. Este vorba de schimburi comerciale pe distanţe lungi, dar şi apropiate.

Ne gândim la resurse, minereuri, sare, ceea ce este important pentru acest spaţiu al Olteniei de nord. Avem, de asemenea, specialişti, care şi-au dat seama că aurul transilvănean circulă din nordul Europei şi până în partea de sud a Balcanilor.

Această zonă a Gorjului şi a Olteniei de nord, în general, poate fi considerată un fel de placă turnantă a schimbului comercial din epoca bronzului“, a precizat prof. dr. Cristian Schuster, de la Institutul de Arheologie Bucureşti şi director al Centrului de Tracologie al Academiei Române.

A venit din Canada pentru a participa la simpozionul de la Târgu Jiu

Unul dintre participanţii la simpozionul internaţional de arheologie a venit din Canada. „Avem un coleg care a venit tocmai din Canada pentru a prezenta o contribuţie. El face cercetări arheologice în Europa, dar prin acest coleg reuşim să pătrundem şi pe piaţa nord-americană, ceea ce este foarte important. Este vorba de un specialist care este cadru universitar în Canada, care are diverse colaborări“, a precizat Cristian Schuster.

Lucrările prezentate în cadrul simpozionului internaţional de la Târgu Jiu vor fi publicate într-un volum de specialitate în limba engleză. Manifestarea se va încheia sâmbătă, 7 octombrie, printr-o masă festivă. Arheologii participanţi vor face vizite pe şantierele arheologice, dar şi la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara sau la operele lui Brâncuşi.

„Pentru a intra în circuitul turistic trebuie făcute investiţii“

Cristian Schuster spune că locurile încărcate din istorie din judeţul Gorj trebuie amenajate corespunzător pentru a fi deschise publicului larg:

„Arheologie trebuie să se adreseze şi publicului larg. Am remarcat moddernitatea muzeului din Gorj, cum reuşeşte să se adreseze publicului larg şi cum reuşeşte să-şi expună patrimoniul, care nu trebuie adunat într-un muzeu. Sunt locaţii deosebit de interesante care trebuie să devină vizitabile. Ca să nu distrugem ceea ce avem, abordarea trebuie să fie foarte atentă.

Trebuie să existe un plan unitar întocmit de specialişti şi aplicat de politicieni. La noi, de obicei, se face invers. Politicienii doresc să implementeze unele lucrări, dar neglijând aspectul ştiinţific. Am umblat destul în lume şi am văzut astfel de locuri vizitate de publicul larg, care, pe lângă faptul că ridică nivelul de cunoştinţe ale vizitatorilor, reprezintă şi un ferment pentru dezvoltarea economică.

În Gorj, pe lângă obiectivele cunoscute, mă refer la monumentele realizate de Constantin Brâncuşi, aveţi o serie de locuri care trebuie prezentate publicului larg. Pentru a intra în circuitul turistic trebuie făcute investiţii. Cred că trebuie aleasă şi forma de legislaţie stat-privat pentru a avea acces la finanţare. Se poate dezvolta o adevărată industrie, de la meşteşugarii populari şi până la pensiuni. Am observat în multe ţări pe care le-am vizitat comunităţi care au înflorit în urma acestor investiţii“.

Distribuie:

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.