Regina Maria a României a fost considerată cea mai frumoasă regină din epoca ei. A fost prima posesoare de coroană care a făcut reclamă unui produs în presa scrisă (la crema Pond’s), a apărut pe coperta publicației Times (coperta pe care au mai apărut numai trei români: Regele Mihai copil, Ana Pauker și Nadia Comăneci) și a dovedit unul dintre cele mai puternice și devotate caractere din istoria noastră. Ei îi datorăm modul în care s-au încheiat tratativele de la Paris, în consecință, unirea.
Născută în Anglia, cu origini materne în Rusia, în 1892 a devenit principesă a României și în 1914, regină. Maria a fost unul dintre oamenii care au promovat neobosit valorile românești, printre care și portul tradițional, dovadă fiind multitudinea de fotografii în care Regina este suprinsă purtând costume românești fie singură, fie alături de copiii săi. Moda portului popular la curtea regală nu era un element de noutate. Regele Carol I era un mare admirator al textilelor tradiționale românești, iar dupa căsătoria cu Principesa Elisabeta de Wied-Neuwied, i-a insuflat și acesteia dragostea pentru portul nostru, ea adoptându-l la diverse ocazii festive, recepții și baluri. De pildă, în 1885 la sugestia Reginei Elisabeta, la Balul Curții toate doamnele au îmbrăcat frumosul costum țărănesc. Mai târziu, și Maria a purtat costumul popular românesc în stilul său, modificându-l în sens imperial: materialele folosite nu erau cele din care erau făcute hainele țarăncilor, ci mătase, borangic, fir metalic…, iar în unele fotografii se observă croiul diferit al cămășii, de pildă la gât. Adesea își punea paftale în brâu, își accesoriza ținutele cu bijuterii masive, își impodobea părul, dar mai mereu purta marama după propria inspirație: înfășurată strâns pe frunte, aproape ca un turban, cu marginile atârnând pe spate.
Mai mult, Regina considera că portul tradițional este cum nu se poate mai potrivit pentru copiii săi, astfel că aceștia purtau adesea haine tradiționale. Nu de puține ori la Bran, Regina împreună cu fiicele și invitatele sale purtau cămașă și catrințe alături de țărăncile pe care le vizitau și cu care stăteau la povești. Nu trebuie uitat faptul că pe lângă costumele populare, Maria a luptat și pentru readucerea în prim plan a meșteșugurilor tradiționale după război, când acestea începuseră să pălească în fața importurilor. Walter Littlefield spunea în 1935 că prin eforturile ei și ale fiicelor sale lumea a învățat să aprecieze arta și obiectele tradiționale din România. Ea a reușit un lucru măreț, pornind o reînviere a industriei casnice a textilelor și olăritului, care după război erau înlocuite cu fibre sintetice de proveniență germană și ceramică austriacă. Totodată, ea a încurajat femeile să poarte hainele lor tradiționale cu orice ocazie și a ignorat cu îndârjire influențele modei pariziene.
Este important că Regina a creat un stil vestimentar despre care ar trebui să se vorbească așa ca despre cel victorian. A inspirat doamnele din epocă, și continuă să ne inspire si pe noi cele ce încercăm să îi ducem povestea mai departe. S-a ocupat ca această modă sa nu dispară în rândul regalității transmițându-i nurorii sale, principesa Elena aceleași obiceiuri și a avut grijă să facă cunoscut atat nouă cât și străinilor bogația tradițiilor românești prin expoziții de artă populară și donații în afara țarii precum în timpul vizitei în SUA, când a făcut donații de mii de piese de port popular. Astăzi, două dintre costumele Reginei se găsesc în colecția doamnei Adina Nanu, singurul specialist în istoria costumului popular din România.
CARMEN CIOCHINĂ (autor)
