Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

De-a lungul istoriei județului Gorj au existat nenumărate personalități care și-au pus amprenta asupra vieții locuitorilor, oameni care, prin acțiunile lor, au schimbat viața semenilor, i-au ajutat să evolueze. Una dintre aceste personalități care merită a nu fi uitată vreodată este Traian Burtea, cel care a înființat la Tismana primul atelier de cusături și țesături și mai apoi a pus bazele Cooperativei Meșteșugărești „Partizana”, care după cinci ani de la înființare își va schimba denumirea în Cooperativa „Arta Casnică” Tismana. Traian Burtea a schimbat viața a mii de meșteșugari, care puteau munci de acasă și câștigau, astfel, banii necesari întreținerii familiilor lor.

 

Traian Burtea s-a născut la 20 ianuarie 1916 în satul Ungureni din Tismana. Făcea parte dintr-o familie de negustori care vindeau la prăvălia deschisă la domiciliu marfă adusă din țară și de la Istanbul. Părinții lui Traian Burtea au fost ctitorii bisericii din satul Ungureni. După terminarea studiilor, la o școală de comerț din Craiova, Traian Burtea a revenit acasă, s-a căsătorit și, fiind ambii soți pricepuți la cusături, au înființat un mic atelier meșteșugăresc.

După război, mica afacere a familiei Burtea  a mers bine, în atelierul lor din Tismana confecționându-se costume populare pe care Traian Burtea le valorifica prin magazinul propriu. În 1950, Traian Burtea a înființat la Tismana Cooperativa Meșteșugărească „Partizana!”, subordonată Uniunii Cooperativelor de Producție „Textila Pitești. Cooperativa a avut 27 de membri fondatori.

După cinci ani, Cooperativa și-a schimbat numele în „Arta Casnică” Tismana. (Sursa fotografii: http://www.tismana.ro/primariatismana/artac.htm)

image003

Arta Casnică Tismana și viitorul meșteșugurilor tradiționale

În perioada 1955-1960, potrivit lui Al. Doru Șerban, producția cooperativei s-a diversificat, concomitent cu creșterea numărului de angajați, care a ajuns la 1.000, inclusiv aceia care lucrau la domiciliu. În 1962, Traian Burtea, care a dus greul activităților, a fost ales președinte al Cooperativei „Arta Casnică” Tismana. Între 1966-1967, la Tismana s-a construit Complexul de Producție și Servicii Arta Casnică, compus din parter și etaj. Aici s-au realizat țesături și cusături apreciate în zeci de țări ale lumii. Costumele create la Tismana și celelalte lucruri au ajuns în Japonia, SUA, Canada, Belgia, Olanda, Bulgaria, Israel.

„Prin implicarea președintelui Cooperativei și-a extins activitatea având peste 2.000 de angajați în cinci secții-centre: Tismana, Târgu-Jiu, Motru, Bâlteni, Novaci. Fiecare dintre acestea aveau subcentre în sate și localități. Țesăturile și alesăturile pe care gorjencele de la Arta Casnică le-au realizat în războiul de țesut manual cu brâgle au impus ștergarele cu alesături, fețele de masă, covoarele oltenești în gherghef, postavuri, broderii decorative. Abageria practicată la Tismana face ca pe postavul alb să fie executate ornamente de șnur negru, completate cu broderii discrete de mână”, scria Al. Doru Șerban în volumul „Personalități care au fost în Gorj”.

image009

Arta Casnică Tismana sub conducerea lui Traian Burtea a fost cunoscută în lume, a făcut export, iar pentru contribuția la activitatea Cooperativei Meșteșugărești Arta Casnică, care exporta în peste 40 de țări, Burtea a ajuns o personalitate cunoscută și apreciată. Președintele Traian Burtea a făcut mulțumiți mii de gorjeni cărora le-a asigurat venituri bănești pentru activitățile meșteșugărești prestate la domiciliu. La decesul său din 27 august 1981, Traian Burtea a fost plâns de angajații-meșteșugari din tot județul.

 

Distribuie:

2 Comments

  • Bogdan, 13 ianuarie 2017 @ 5:01 Reply

    Un om de care bunicul spunea doar lucruri fruumoase. Pacat de volumul si calitatea de munca pe care dl. Traian Burtea le-a depus. Arta Casnica Tismana e departe, foarte departe de ce a fost.

  • Cornel, 13 ianuarie 2017 @ 18:36 Reply

    Eu tot sper ca va veni timpul ca un om cu initiativa sa preia friele si sa deschida ince,incet astfel ca oamenii din zona sa aiba locuri de munca si un viitor mai bun!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.