În cadrul programului susținut de Muzeul Municipiului București, intitulat Conferințele de Joi, organizate la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr 2), sunt propuse în luna ianuarie două teme deosebit de interesante. Conferința de Joi, 19 ianuarie, ora 18.30, cu titlul „Aluviuni” va fi susținută de Mălin Mușatescu, Teodor Buliga, Cătălin D. Constantin și Ioana Alexe, care vor spune povestea lor despre Deltă. Sunt oameni care au ajuns să descopere, să cunoască, să iubească și să se teamă pentru Deltă.
Pentru cineastul Mălin Mușatescu, jurnalist în această lume a pescuitului de mai bine de 20 de ani și fost Guvernator al Deltei, nu pare că mai există speranță.
Teodor Buliga povestește mii de ani de istorie și ere geologice ca pe evenimente văzute și trăite de el însuși. Cătălin D. Constantin, coordonator al Conferințelor de Joi, se bucură de farmecul mai mult sau mai puțin discret al abandonului satelor din Deltă.
Cu ochi de antropolog și cu inimă de poet, este deja acasă la Sfântu Gheorghe, iar în imaginile sale se vede o lume plină de viață și de culori. Ioana Alexe este arhitect și redactor șef al revistei „Arhitectura”.
În toamna anului trecut a coordonat un număr special al revistei cu tema Delta Dunării.
Acest grup de entuziaști îndrăgostiți de Deltă invită joia aceasta publicul să asculte fascinante povestiri despre amestecul acela extraordinar de frumos de ape și pământ de la vărsarea Dunării în Marea Neagră.
Conferința de joi, 26 ianuarie, ora 18.30, va fi susținută de dr. Maria-Camelia Ene, șef Birou Istorie Modernă și Contemporană, curator al expoziției „Moda la porțile Levantului”.
Pentru participanți, programul de vizitare de la Palatul Suțu se prelungește până la ora începerii conferinței, pentru ca expoziția omonimă deschisă la parter să poată fi parcursă înaintea întâlnirii cu istoricul, expert în costum și accesorii vestimentare.
Muzeul Municipiului Bucureşti este cunoscut pentru ampla şi variata sa colecţie de costume ce acoperă o perioadă de câteva sute de ani, începând cu veșmintele fanariote și terminând cu toalete complete din secolele XIX şi XX, cu bijuterii şi accesorii vestimentare.
Deși mult timp blamată de istorici, epoca domniilor fanariote a intrat în conştiinţa naţională prin beneficiile cultural-artistice pe care le-au adus foştii dragomani greci ai Sublimei Porţi, deveniţi vremelnici bey în Ţările Române.
