Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

A început ca ucenic în atelierele de croitorie ale meșterilor renumiți Pantelimon Bărbulescu și Vasile Brăete și, după câțiva ani, Costică Găvănescu a ajuns furnizorul costumelor populare gorjenești pentru teatrele din București și Iași , iar hainele croite în atelierele sale au fost incluse în expoziții internaționale de la Paris, Berlin și New York! Între 1937-1938, meșterul Costică Găvănescu a fost medaliat și premiat de autorități.

20170301_202231 20170301_202307

Pe strada Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu a existat o clădire impunătoare: casa Costică și Ioana Găvănescu. În 1934 a construit familia Găvănescu această casă destinată și nevoilor lor de trai (locuit) dar și activităților comerciale. Din volumul „Târgu-Jiu-Case. Oameni. Destine”-2006 al magistratului Ion Duguleanu, aflăm că „imobilul a fost proiectat și zidit de meșterul de origine italiană Luigi Pittini. Avea fundația din bolovani de râu, zidăria din cărămidă, (…) avea atunci 23 de încăperi cu diverse destinații. Spre nord, până în strada Traian, erau atelierele de croitorie, la parter era o prăvălie în care se vindeau costumele populare în stil gorjenesc. (…) Casa a fost folosită de familia Găvănescu până în 1950, când a fost naționalizată. (…) după 1980, la un moment dat, imobilul a fost demolat, fiind păstrat doar zidul de sud și balconul”.

20170301_202040

Cine a fost Costică Găvănescu

Constantin Găvănescu era născut în comuna Cornești, în 1892, și a decedat în 1972. Din volumul mai sus amintit am aflat că mama sa a murit la naștere, iar Costică Găvănescu a avut norocul ca niște rude să aibă grijă de el. A absolvit în comuna natală școala primară, apoi a fost adus la Târgu Jiu pentru a învăța o meserie spre a se susține financiar singur pe viitor. Era copil când a început ucenicia la Pantelimon Bărbulescu și Vasile Brăete. Iată ce scria magistratul Ion Duguleanu în volumul din 2006: „Rudele l-au adus apoi în Târgu Jiu și a devenit ucenic în atelierele de croitorie ale lui Pantelimon Bărbulescu și Vasile Brăete, meșteri renumiți ai acelor vremuri. A ucenicit la aceștia vreme de 10 ani, după care a devenit lucrător. În 1916 a fost trimis pe front. Avea 24 de ani. (…) În primii ani de după 1918 a devenit asociat al fostului său meșter, Vasile Brăete, în cadrul unui atelier de croitorie”.

 20170301_202307

Croia costume populare gorjenești! Prea puțini meșteri se ocupau cu așa ceva

Nu a trecut mult timp de la asocierea cu meșterul Vasile Brăete, iar apoi Costică Găvănescu și-a dorit să pornească o afacere proprie, fiind conștient de talentul său în arta croitoriei. A decis să meargă pe un domeniu unde nu activau decât puțini meșteri populari și comercianți: a deschis un atelier de croitorie în care realiza costume populare în stilul tradițional gorjenesc. Era atât de priceput în felul său de a confecționa acele minunate costume gorjenești, încât, în scurt timp, atelierul său „Magazinul de Hăinărie al lui Costică Găvănescu” a devenit cel mai cunoscut și apreciat! „A angajat mai mulți ucenici și lucrători și produsele sale aveau o mare căutare, nu numai în județ. I se făceau comenzi de către sătenii din partea de nord a județului Gorj care purtau în mod obișnuit costumul popular schileresc. Îl solicitau intelectualii județului care se îmbrăcau în aceste costume la sărbători și cu ocazia unor festivități”, scrie Ion Duguleanu în cartea de o extraordinară valoare „Târgu-Jiu-Case. Oameni. Destine” (2006). Dintr-un document prezentat în volumul mai sus amintit aflăm că în 1938, meșterul Costică Găvănescu a fost premiat la expoziția de la Berlin

20170301_202208

Furnizor pentru teatre! Expoziții la New York

Destinul acestui antreprenor și felul în care a reușit să-și dezvolte afacerea este impresionant. Meșterul croitor Costică Găvănescu a confecționat costume populare gorjenești pentru teatre din București, Iași, Cernăuți și a trimis haine create în atelierul său de la Târgu Jiu la expoziții internaționale. Astfel, creațiile sale atent lucrate și respectând tradiția meleagurilor natale, au făcut parte dintre obiectele expuse la Paris, Berlin și New York. „În anul 1937, ca prețuire pentru activitatea sa, a fost decorat cu medalia Meritul Comercial și Industrial Clasa I. În anul următor, Primăria Târgu Jiu l-a răsplătit cu un premiu și cu o diplomă de onoare. În atelierele lui Costică Găvănescu s-au format viitorii lucrători în domeniu, iar meșterul a fost, pentru ei, nu numai inițiator în arta meseriei, ci și un îndrumător în viață. Pe mulți dintre ei i-a cununat și i-a înzestrat cu zestre!”, a scris Ion Duguleanu.

Mereu a visat să poată înființa o școală profesională de artă populară pentru ca tinerii din județ să învețe să confecționeze costume populare gorjenești. Costică Găvănescu ținea la tradițiile Gorjului, a încercat să pună în practică acest vis, dar, din păcate, nu a reușit. În 1948, atelierul i-a fost închis. În 1950, Casa Costică Găvănescu a fost naționalizată.

20170301_202157

Constantin Găvănescu și soția sa Ioana nu au avut copii, dar au înfiat doi copii ai familiei Nicolae Purec. Fiica adoptată, Ioana Găvănescu, a ajuns învățătoare, căsătorindu-se cu Grigore Fota din Turceni. Nicolae Purec, celălalt copil înfiat de meșterul Costică Găvănescu, a fost persoana care a pus la dispoziția scriitorului Ion Duguleanu materiale din care și-a extras informațiile pentru capitolul destinat meșterului Costică Găvănescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.