Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Un lac de dimensiuni foarte mari apare pe toate hărțile României, chiar lângă municipiul Târgu Jiu. Lacul Ceauru, așa cum este denumit, nu există în realitate. 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Lacul Ceauru ar fi trebuit să aibă 3.000 de hectare de luciu de apă, adică să ocupe o zonă mai mare chiar decât municipiul Târgu Jiu, lângă care se află pe hartă. Aici sunt însă doar tarlale cultivate cu porumb şi alte culturi agricole, dar şi locuri pline cu vegetaţie şi mărăciniş. Nici urmă de apa imensă care apare pe toate hărţile. Un localnic de 83 de ani spune că, în primii ani de la construcţia barajului, locul a fost acoperit cu apă, însă cu timpul, s-a retras. Trei localităţi au fost strămutate atunci pentru amenajarea lacului. Este vorba de satele Bălăceşti, Ceauru şi Şomăneşti. Peste o mie de familii au fost nevoite să se mute în alte locuri. Tot sacrificiul a fost în zadar, pentru că barajul nu a fost terminat şi a rămas doar pe hârtie, situație care se moștenește și în prezent. Lacul ar fi trebuit să asigure şi apa necesară pentru răcirea instalaţiilor termocentralei Rovinari, una dintre cele mai mari din ţară.

Potrivit istoricului Cornel Şomâcu, investiţia pentru realizarea lacului de acumulare Ceauru a fost colosală şi ajungea la trei miliarde de lei, la valoarea de atunci. Însă, o mare intestiție s-a transformat într-un mare eşec. După doar doi ani de la începerea lucrărilor, responsabilii şantierului deja terminaseră banii şi au raportat autorităţilor comuniste finalizarea amenajării lacului. În realitate, o parte din bani au fost folosiţi pentru ridicarea unor vile pentru şefii şantierului şi familiile lor. „A urmat o anchetă şi a intrat şi Securitatea pe fir, dar şi diverse oficialităţi, care au constatat că lucrarea este efectuată sub 40%, deşi se cheltuiese enorm. Banii s-au regăsit în diverse vile ale unor directori şi oficiali ai Partidului Comunist Român de Gorj“, a spus istoricul Cornel Șomâcu.

Șeful șantierului, condamnat la moarte

Şeful şantierului, Dumitru Dăncescu, a fost judecat şi condamnat la moarte, dar pedeapsa a fost comutată în 20 de ani de muncă silnică și a fost trimis la Canalul Dunăre-Marea Neagră. „Acolo, la Canal, a şi murit. Vina lui a fost că şi-a construit o vilă, alături de alte notabilităţi ale vremii în apropierea şantierului, pentru că era mai uşor de cărat materialele. Lacul trebuia să se întindă pe teritoriul a trei sate: Bălăceşti şi Ceauru, care aparţineau de comuna Băleşti, şi Şomăneşti, care se afla pe teritoriul comunei Drăguţeşti. Pe teritoriul comunei Şomăneşti s-au construit multe dintre casele ridicate cu materiale şi bani de la lac. Au fost mai multe condamnări atunci, nu doar cea a directorului, dar nu aşa de aspre“, mai relatează istoricul. Lacul şi întregul proiect au fost abandonate. S-a încercat finalizarea investiţiei, dar nu s-a reuşit.

Terenul lacului „fantomă” a fost retrocedat

Cornel Șomâcu ne spune că în lac nu a existat apă, ci doar niște acumulări în urma precipitațiile: „A rămas doar digul de protecţie în interiorul căruia ar fi trebuit să fie apă. Niciodată nu a existat apă, decât la inundaţii, şi a crescut vegetaţie forestieră. După anul 1989, lucrurile s-au schimbat, în sensul că locuitorii strămutaţi atunci cu forţa, între 1965 şi 1966, şi-au revendicat terenurile şi o parte din pământul pe care trebuia să se afle lacul a fost retrocedat. Terenul este cultivat, dar au rămas nişte rigori, adică este teren extravilan, pentru că s-ar putea să se realizeze o amenajare hidro, dar este puţin probabil că acest lucru se va întâmpla. La construcţia lacului s-a mai lucrat până în anul 1972, pentru că s-a sperat că acesta va fi, până la urmă, construit, deşi finalizarea proiectului fusese raportată încă din anul 1968“, ne explică profesorul Cornel Şomâcu.

De ce nu a fost scos de pe hartă!

Doar primăria ar putea face demersurile necesare pentru ca lacul să fie scos de pe hărţi. Istoricul ne spune că lacul care apare pe hartă i-a indus în eroare pe mulţi trecători, care doreau să-l viziteze: „Primăria Băleşti, care deţine teritoriul respectiv, sau responsabilii de la Ape ar trebui să facă demersurile necesare ca să dispară acest lac de pe hartă“.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.