Pe Strada Victoriei din municipiul Târgu-Jiu putem admira minunate clădiri, vechi de mai bine de un secol, magnifice prin detaliile arhitecturale exterioare și nu numai. Povestea uneia dintre aceste clădiri o veți afla în rândurile următoare, grație, ca de fiecare dată, cercetării minuțioase a magistratului Ion Duguleanu și colaboratorilor săi, autori ai volumelor „Târgu-Jiu-Case. Oameni. Destine”. Astăzi, pe strada Victoriei, la nr. 24, găsim sediul Universității „Constantin Brâncuși”-Facultățile de Științe Economice și Științe Juridice, dar în trecutul îndepărtat aici a funcționat un hotel, apoi Administrația Financiară și, înainte de UCB, Palatul Justiției.
Istoricul Alexandru Ștefulescu a scris prima dată despre istoria clădirilor din Târgu-Jiu și în scrierile sale amintește și de această impunătoare casă de la nr. 24 (fost 18, 181 n.red.). Ștefulescu descria clădirea în care funcționa Hotelul Cămărășescu, iar magistratul Ion Duguleanu, în cartea sa „Târgu-Jiu-Case. oameni. Destine” (2010), nu a putut stabili cu exactitate anul construirii edificiului.
„La recensământul din 1912, clădirea este înregistrată în strada Victoriei nr. 18, fost 181, și este înscrisă ca fiind proprietatea Creditului Agricol. În 1930, la un alt recensământ al clădirilor și terenurilor pentru construcții, pe strada Victoriei nr 24, fost 18, este înscrisă această clădire ca fiind proprietatea Administrației Financiare. Din informațiile pe care le deținem, în 1948 sau chiar mai devreme, aici și-au stabilit sediile Tribunalul Gorj și Judecătoria Târgu-Jiu, celor două instanțe adăugându-li-se și Baroul de Avocați, iar din 1954 și Notariatul de Stat”, scrie Ion Duguleanu în volumul mai sus amintit.
Sediul Palatului Justiției a funcționat aici până în 1995, când s-a finalizat construcția noului sediul. După ce magistrații s-au mutat în sediul cel nou, clădirea a fost restaurată și modernizată, aici fiind astăzi sediul UCB, mai exact al Facultăților de Științe Juridice și Științe Economice.
Monument arhitectonic ridicat de familia Cămărășescu
Familia Cămărășescu a fost cea care a edificat acest monument arhitectonic în jurul anului 1890. Din cartea magistratului Ion Duguleanu aflăm că Alecu și Elena Cămărășescu au ridicat casa pentru nevoile familiei lor numeroase, dar și pentru afacerea pe care au înființat-o aici: un hotel și restaurant.
„Încălzirea clădirii s-a făcut cu lemne, chiar și după 1974 când s-au introdus gazele. Instalația electrică datează din primii ani ai secolului XX, ea existând în 1909 când Uzina Electrică făcea cunoscut primăriei sumele pe care le datorau o parte dintre abonați. Existau sobe de teracotă cu cahle aduse din Austria, înalte de 2,5 m și artistic îmbinate. (…) Clădirea are un stil arhitectonic sobru”, potrivit magistratului Ion Duguleanu.
Tot mulțumită acestuia aflăm că Alecu Cămărășescu era din Târgu-Cărbunești, nepot al polcovnicului Mihail Colțescu, cel care a construit în 1780 Mănăstirea Cămărășeasca. A intrat în activitatea politică, a fost deputat și s-a remarcat și în activitatea comercială. La Drăguțești avea un han, avea multe terenuri la Cărbunești, de asemenea. Fratele său, Toma Cămărășescu, a fost prefect al județului. La începutul secolului XX, acesta a vândut impozanta clădire Statului Român.
2 Comments