Dincă Schileru nu a fost doar o figură istorică importantă, ci și un deschizător de drumuri în domeniul economiei și al culturii populare.
Dincă Schileru s-a născut într-un sat din plaiul Vâlcan. După ce s-a căsătorit s-a mutat, în anul 1868, în comuna de reşedinţă a soţiei, la Bâlteni, unde a trăit până la sfârşitul vieţii. La început, și-a câştigat existenţa dintr-un atelier de croitorie, impunând modelul costumului popular local şi apoi din negoţ şi agricultură. Averea sa a crescut foarte repede ca urmare a abilităților sale, dar și a viziunii pe care o avea.
„Pe la 1880, avea acum 34 de ani, era unul dintre cei mai importanţi proprietari funciari locali, priceput în cultura cerealelor, pomilor fructiferi şi viţei de vie. Creşterea cailor se adăuga precum o pasiune de suflet. A construit mori şi joagăre şi a achiziţionat spaţii întinse de pădure“, spune istoricul Cornel Şomâcu,
Atentatul împotriva lui Dincă Schileru
Succesul înregistrat în negoţ şi agricultură l-au propulsat în viaţa publică. A fost ales, mai întâi, în Consiliul Local, unde s-a făcut repede remarcat ca urmare a curajului opiniilor sale, care l-au adus chiar aproape de moarte. Împotriva lui Dincă Schileru a fost pus la cale un atentat, din care a reușit să scape. „Fără intervenţia administraţiei sau guvernului, a fost ales de ţăranii gorjeni în Consiliul local, în anul 1876.
Consilier şi vicepreşedinte în deceniul care a urmat, Dincă Schileru s-a remarcat prin vehemenţa şi curajul opiniilor sale care au culminat cu un atentat la adresa vieţii sale, din fericire nereuşit, în 1880“, mai spune istoricul gorjean. În seara de vineri, 24 octombrie 1880, pe când avea 34 de ani, întorcându-se de la şedinţa Consiliului Judeţean, de la Târgu Jiu, Dincă Schileru a fost împuşcat, într-un atentat pus la cale de doi săteni, Grigorie Bălteanu şi Dumitrache Şandru, primul fiind chiar primarul comunei.
La proces, acesta a recunoscut că-l invidia pe Dincă pentru succesele sale economice pe care le avea în comuna unde era considerat venetic, el fiind din Schela. În plus, primarul era dator la Dincă suma de 4250 de franci, iar acesta spera, astfel, să scape de datorie. Pentru că a scăpat cu viaţă din atentat, el a ridicat pe marginea drumului care leagă Gorjul de judeţul Dolj un monument înfăţişând un înger.
Mergea în Parlament îmbrăcat în straie ţărăneşti
Dincă Schileru a început, în anul 1879, o lungă carieră de parlamentar în gruparea liberală condusă de C.A. Rosetti, cu toate că n-a făcut decât 42 de zile de şcoală. A fost ales deputat, cu anumite întreruperi, până în 1911, în Colegiul III din Gorj.
„Anecdotica a reţinut imaginea unei persoane care călca în sălile înaltului for legislativ, îmbrăcată într-un splendid costum gorjenesc, expresie a mândriei că îşi reprezintă concetăţenii. În mod corect se afirmă că dincolo de exagerări, Schileru nu a fost doar un personaj pitoresc, nici «apostolul imaculat al satului gorjan» şi nici politicianul urmărit exclusiv de interesele sale”, arată Cornel Şomâcu.
Mândru de originea sa ţărănească
Dincă Schileru era mândru de originea sa ţărănească şi o recunoştea peste tot. „Domnilor, deşi născut din sânul săteanului fără instrucţiune, regret aceasta, dar nu este vina părinţilor mei, ci a mea, că am avut nefericirea ca pentru mine să nu fie nici o carte tipărită pe care să o învăţ. De aceea, voi vorbi cu inima adevărului, iar nu cu fraze luate din cărţi şi mai cu seamă după sisteme străine, care niciodată nu s-au potrivit nici cu obiceiurile, nici cu trebuinţele noastre”, mărturisea Dincă Schileru în faţa colegilor parlamentari.
A îmbrăcat toată viaţa cu mândrie straiele populare, indiferent unde mergea, luând naștere chiar și o anecdotă pe seama acestui lucru. Astfel, Dincă a vrut să intre într-un restaurant de lux, dar nu i s-a permis să intre îmbrăcat în haine populare. S-a schimbat în costum şi, odată ajuns la masa din restaurant, şi-a împrăştiat mâncare pe haine spunând: „Na, mâncaţi, că vouă vi s-a deschis uşa de la intrare”.
Primul investitor în minerit şi petrol
Dincă Schileru avea mari calități de întreprinzător. El a avut prima încercare de a scoate petrol, în anul 1883. A construit o turlă de lemn şi a început să foreze, dar a fost oprit de o erupţie de gaze şi apă sărată. De asemenea, el a descoperit în comuna natală, Schela, singurul zăcământ de antracit din România.
1 Comment