Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Poetul Tudor Arghezi, pe numele său real Ion Nae Theodorescu, își trage rădăcinile dintr-un loc ascuns între dealuri, de lângă Târgu-Cărbunești. Satul Ștefulești, care aparține de Târgu-Cărbunești, este locul unde se mai găsesc și acum urme ale familiei care l-a dat pe unul dintre cei mai mari poeți români. Literații au stabilit unanim faptul că bunicul lui Ion Nae Theodorescu a trăit în Ștefănești și, conform unor surse, purta numele Cojocaru. Cu toate aceste informații am pornit să descoperim locul de unde se trage poetul Tudor Arghezi.

Așezarea se află într-un cadru natural deosebit de frumos și de liniștit. La intrare în sat se află fostul sediu al școlii, care a fost transformat într-un magazin sătesc și o micuță crâșmă. Un întreprinzător a adus o rulotă de la care vinde alimente și băuturi. A improvizat și câteva scaune și mese, pentru ca localnicii să stea liniștiți la un pahar de vorbă. În urmă cu mai mulți ani, autoritățile din domeniul culturii au amplasat aici o placă ce amintește de originea marelui poet: „Din acest binecuvântat pământ al Gorjului își trage obârșia marele poet român Tudor Arghezi”. Întâlnim și câțiva localnici care ne îndrumă să mergem la ai lui Codreș, că acolo au trăit bunicii și părinții lui Arghezi.

Locul de unde se trage Arghezi, la o răspântie

O gospodăria aflată la o răspântie este locul unde spun localnicii că au trăit înaintașii lui Arghezi. O întâlnim aici pe Niculina Codreș, în vârstă de 72 de ani, care ne spune că aici este pământul lui de baștină a lui Arghezi. De ce nu-l faceți aici, în fața gardului, că aici au fost bunicii lui, le-a spus femeia celor care au venit să amplaseze placa comemorativă.

Scrisori de la Arghezi, în podul casei

Bătrâna ne povesteștre că în urmă cu mulți ani a găsit în podul casei scrisori trimise de Arghezi, dar, mai târziu, a venit fiica poetului, Mitzura Arghezi, și le-ar fi luat: „Eu am găsit scrisori de-ale lui Arghezi. Când m-am măritat, m-am suit prin pod să văd ce găsesc și erau tot felul de documente și scrisori cu Arghezi. L-am întrebat pe soțul meu ce sunt toate acestea și mi-a spus că acolo a trăit bunicul lui Arghezi. Nu s-a născut aici. Se bănuiește că a fost cojocar. Scria pe scrisori la expeditor „Arghezi”.

Am găsit scrisorile în podul casei. A venit Mitzura Arghezi cu ceva timp în urmă, că trăiau socrii mei și le-au făcut o mămăligă cu lapte. S-a pozat cu vaca. A venit cu mai mulți domni și le-a luat pe toate. Spunea socrul meu că a curățat podul. Nu aveam cum să ne opunem noi”, povestește Niculina Codreș.

Butoaie „Cojocaru“

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

 

 

 

 

 

 

 

Ca să ne demonstreze că acolo au stat bunicii lui Arghezi, Niculina Codreș ne arată mai multe butoaie foarte vechi pe care este scris numele bunicului. „Să vedeți butoaie de pe vremea lui. Cojocaru scrie pe ele. Sunt butoaie mari, în care ținem țuica. Se trăgea din neamul Cojocarilor. Casa a fost renovată. Era o singură cameră și am mai adăugat noi altele“, ne povestește bătrâna. Aceasta ne explică și cum a ajuns să trăiască chiar în casa înaintașilor lui Arghezi: „Pe socrul meu îl chema Codreș și stătea într-un alt sat și lucra în familia Cojocarilor. L-au îndrăgit foarte mult pentru că era harnic. I-au lăsat casa și l-au sfătuit să ia de soție o fată din sat”.

Legenda nașterii poetului

În locurile de baștină există o legendă despre nașterea lui Tudor Arghezi. Oamenii locului spun că în gospodăria bunicului, un om înstărit, a ajuns, de peste munte, o tânără unguroaică. Acesta ar fi avut o legătură cu tatăl lui Arghezi și, ca să scapă de rușine, cei doi au plecat din sat și s-au stabilit la Craiova.

Descoperire 

Oficial, se cunoaşte că marele poet Tudor Arghezi este fiul lui Nae Theodorescu şi al Mariei Theodorescu, însă scriitorul secui Ferenczes István a realizat o cercetare și a stabilit că, într-adevăr, la fel cum știau și localnicii din Ștefănești, mama lui Arghezi este unguroaică. Ferenczes István descoperă locul de naştere al mamei lui Arghezi, care purta numele Ergézi Rozália, şi anume în localitatea Vlăhiţa, aflată între Miercurea Ciuc şi Odorheiul Secuiesc. Bunicii paterni erau de origine germană şi de la aceştia a deprins, într-o oarecare măsură, limba germană. Tatăl, miner de meserie, a murit atunci când Rozália avea doar 13 ani. Şase ani mai târziu, ia drumul Bucureştiului şi se angajează la o prăvălie, chiar lângă cofetăria la care lucra Nae Theodorescu, tatăl poetului.

„Ca şi în cazul mamei lui Arghezi, şi în situaţia tatălui său (Nae Theodorescu), a curs multă cerneală…”

Poetul Vladimir Udrescu scria de despre descendența lui Arghezi, având în vedere studiul făcut de Ferenczes István:

„Ca şi în cazul mamei lui Arghezi, şi în situaţia tatălui său (Nae Theodorescu), a curs multă cerneală, s-au întreprins multe investigaţii, s-au iscat destule controverse până să se ajungă la identificarea lui reală. Se admite astăzi, mai ales în urma precizărilor lui Constantin Popescu-Cadem, că acest Nae Theodorescu, „comersant”, tatăl real al copilului Ion N.Theodorescu, s-a născut în anul 1859, la Craiova, din părinţii Tudor, de meserie cojocar, din Târgu-Cărbuneşti (de unde şi patronimicele Cojocaru şi Cărbunaru), şi Bălaşa. După decesul soţului, Bălaşa, împreună cu fiul Nae, se mută la Bucureşti, unde Nae se angajează ca ucenic cofetar. Mai târziu, în 1878, devine proprietar, deschizându-şi o cofetărie pe Şoseaua Kiseleff. Este momentul – susţine eseistul Ferenczes István – când «intră în imagine» o slujnică secuiancă, «adevărata mamă a viitorului poet», Ergézi Rozália”.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.