Olimpic al Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”, coordonator al ONG-ului TEAM din Târgu Jiu. Tânărul luptă pentru oamenii de lângă el

Olimpic al Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”, coordonator al ONG-ului TEAM din Târgu Jiu. Tânărul luptă pentru oamenii de lângă el

- in Interviuri, Romania civila, Slider
2404
0

Ilie Cristian Vătafu este un târgujian în vârstă de 17 ani și este elev în clasa a XI-a la renumitul Colegiu Național „Tudor Vladimirescu”. Încă din clasele primare, elevul a ales să participe la concursuri și olimpiade, dar s-a implicat și în diverse activități extra-școlare, astfel dezvoltându-și aptitudinile intelectuale și sociale. A frecventat cursurile de actorie timp de 2 ani și, alături de Francesca Prejneanu, coordonează asociația TEAM pe structura din Târgu Jiu, asociație ce se ocupă cu dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor prin joc. Tânărul și o echipă formată din colegi ai săi lucrează la o firmă-pilot în cadrul unui concurs național de idei de afaceri pus la cale de organizația „Junior Achievements” care are un scop nobil:„ Prin firma noastră, numită Ambiosis, încercăm sa propunem o abordare nonconformistă și mai puțin poluantă a industriei de mobilă. Încercăm să deschidem drumul altor antreprenori spre o lume ecologică”, explică Cristian Vătafu. Deși are o agendă plină, băiatul nu își neglijează nici studiile, obținând numeroase premii la concursuri și olimpiade. Spiritul altruist al băiatului îl face să se implice în cât mai multe activități pentru a aduce schimbări benefice. „Sunt o persoană foarte creativă și sociabilă care iubește să trăiască experiențe noi și să lupte pentru oamenii și locurile de lângă ea”, menționează tânărul voluntar.

Reporter: Este de admirat faptul că te-ai înscris voluntar în cadrul ONG-ului național TEAM. Spune-mi care este rolul aceste organizații.

Ilie Cristian Vătafu: TEAM-ul, în fond, este o asociație care se ocupă, în principal , de dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor prin joc, dar care organizează și alte tipuri de activități pentru încurajarea implicării tineretului în societatea noastră. Pentru mine, a ajuns să fie un mod de viață, o familie.

Reporter: De ce ai ales să faci parte din TEAM, de cât timp ești implicat în acest proiect?

Ilie Cristian V.: Am devenit membru TEAM acum 3 ani, în urma unui curs de formare la care am participat la rugămințile unei persoane pe care nu o cunoșteam prea bine, dar care a ajuns, în  prezent, să-mi fie unul dintre cei mai apropiați prieteni. Am mers destul de sceptic la curs, fără prea multe așteptări, însă, după ce l-am terminat, am rămas cu o dorință de a face voluntariat și de a mă implica, dorință care încă arde și care, sper eu, va continua să ardă mult timp.

Reporter: De ce ar trebui să se implice tinerii în astfel de activități?

Ilie C.V.: Sincer, nu văd voluntariatul neapărat ca pe o obligație civică, ci mai mult ca pe o necesitate, necesitatea de a arăta că se poate și altfel, că mai există și oameni buni, oameni cărora le pasă și care cer în schimbul ajutorului doar un zâmbet, o stare de bine. Cât timp vor exista voluntari, va exista si speranța că oamenii își fac treaba din pasiune.

Rep.: În ce alte activități mai ești implicat și spre care înclini cel mai mult?

I.C.V.: În momentul actual, lucrez împreună cu o echipă formată din câțiva colegi la o firmă-pilot în cadrul unui concurs național de idei de afaceri organizat de „Junior Achievements”. Prin firma noastră, numită Ambiosis, încercăm să propunem o abordare nonconformistă și mai puțin poluantă a industriei de mobilă. Încercăm să deschidem drumul altor antreprenori spre o lume mai ecologică. Din cauza acestui proiect, în ultima perioadă, am diminuat puțin numărul altor activități cum ar fi cursurile de actorie.

Rep.: Cum rămâne cu școala? Ai timp și de lecții având în vedere că ai un program mai încărcat?

I.C.V.: Da și nu, în același timp. În unele perioade mă simt suprasolicitat, pe când în altele mă simt extrem de plictisit și, sincer să fiu, au fost momente în care am sacrificat pregătirea unei teme în favoarea organizării unei activități, dar pe care încerc sa le păstrez la un număr cât mai redus.

Rep.: Ai participat și la olimpiade. Care sunt premiile obținute până în prezent?

I.C.V.: În clasele V-VIII am luat, în fiecare an, cel puțin mențiune la fazele județene ale olimpiadelor de fizică și chimie. În clasa a IX-a și a X-a am luat locul III, respectiv locul II la olimpiada de chimie și mențiuni la olimpiadele de lingvistică și „Științele Pământului”. Anul acesta, am luat locul II la chimie și la lingvistică, urmând să îmi reprezint liceul la faza națională a olimpiadei de lingvistică la finalul lunii mai.

Rep.: Care materie de la școală este cea de care te-ai putea lipsi și de ce?

I.C.V.: Nu cred că ar exista o materie de care m-aș putea lipsi complet, însă reducerea orelor de literatură si adăugarea unor ore de gramatică la liceu ar face un bine destul de mare unui sistem de educație dintr-o țară pătată de analfabetism.

Rep.: Ce planuri ai după terminarea liceului? Vei continua și cu voluntariatul?

I.C.V.: După terminarea liceului, vreau să-mi încep studiile la Facultatea de Drept din cadrul Universității Bucuresti și da, vreau să continui și cu voluntariatul atât în cadrul TEAM-ului, deoarece funcționează o structură si la nivelul municipiului Bucuresti, cât si în cadrul Ligii studenților și a altor ONG-uri care promovează idealuri pe care le împărtășesc.

Rep.: Care consideri că sunt lucrurile care ar trebui schimbate în mentalitatea românilor?

I.C.V.: Orice sistem și procedură din România care nu funcționează a ajuns așa din cauza indiferenței și ignoranței, acesta e marele blestem al românilor. În momentul în care vom scapa de ele, automat totul se va îndrepta spre bine și singurul mod prin care putem să ajungem acolo este să ne ajutăm unii pe altii.

Rep.: În viziunea ta, care obiceiuri ale tinerilor din ziua de azi sunt o risipă de timp?

I.C.V.: Niciun obicei nu este o risipă de timp; unele lucruri ne sunt favorabile, iar din altele, putem învăța.

Rep.: Numește-mi o persoană, din prezent sau trecut, pe care o admiri.

I.C.V.: Una dintre persoanele pe care le admir cel mai mult este Nelson Mandela. Chiar dacă lupta sa împotriva corupției și discriminării i-au adus 27 de ani de închisoare, nu s-a lăsat bătut până când nu a reușit să aducă dreptate mediului în care trăia.

Rep.: Ce lege crezi că lipsește din legislația țării noastre și ar fi de un real ajutor?

I.C.V.: Cel mai important lucru, în momentul de față, ar fi niște noi reglementări bugetare în cadrul instituțiilor universitare, având în vedere contextul în care ne aflăm. De asemenea, ar fi interesantă o regândire a protocoalelor existente pentru a face organizarea de proiecte mari să fie mai ușoară.

Rep.: Ce sfat ai primit și te-a ajutat în viață?

I.C.V.: Cel mai important sfat pe care l-am primit în viață a fost acela de a încerca să nu mă panichez în momentul în care fac o greșeală, ci să încerc să fac situația să se întoarcă în favoarea mea. Acesta e lucrul după care mă ghidez în toate situațiile dificile în care mă aflu.

Lăsați un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.