În această revistă se scrie, adesea, despre români excepționali, care reușesc prin munca și talentul lor peste tot în lume. De 1 Decembrie 2017 eu vă voi povesti doar despre un pui de om, un copil de 4 ani, numit Tonny.
Tonny e născut și locuiește în Belgia. Deși cu părinți români și bunici din Padeș, oficial, Tonny e cetățean belgian. E integrat în sistemul de învățământ de acolo, comunică în exteriorul casei într-o altă limbă decât româna, prietenii lui alături de care crește și se formează nu sunt români…Mai mult ca sigur, când va fi adult, Tonny va fi un respectabil cetățean belgian care va trăi, munci și avea copii în Belgia…
Dar pe 1 decembrie, pentru că articolul este despre această zi, Tonny a fost doar român.
Și-a pus în cap șepcuța lui tricoloră și a refuzat ferm să o dea jos, chiar și la grădiniță. Mama copilului îmi povestea amuzată: „Nu am avut ce să îi fac să o dea jos!”. Astfel, toți cei pe care i-a întâlnit Tonny au aflat că e Ziua Națională a României și că da, Tonny se simte și el român!
Tot mama sa îmi spunea că Tonny își roagă părinții să îl ducă în fiecare week-end în România (ceea ce e, desigur, imposibil).
Văzându-l pe Tonny cu șepcuța lui „made in România”, atât de mândru și fericit, simt, pentru prima oară după mult timp, că există doar o singură Românie si că formularile gen „românii de dincolo” sau „românii din țară” sunt doar niște sintagme artificial create, pe care un copil de 4 ani, cu o șepcuță tricoloră în cap, le desființează doar cu un zâmbet!
