Târgujianca Ștefania Claudia Vijulan are 16 ani și este elevă în clasa a IX-a la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”. Fata este pasionată de fotografie și voluntariat. Ștefania spune că prin ajutorarea altor semeni încearcă să lase în urmă o lume mai bună, mai frumoasă. A face bine celorlalți și a încerca să schimbi destine prin faptele tale sunt lucruri foarte importante pentru copila de 16 ani.
Reporter: Ce amintiri ai de la țară, de la bunici? Cum ai descrie familia ta?
Ștefania Vijulan: Cel mai mult am copilarit la țară, la Gureni, din comuna Peștișani, dar și în Arcani. Am multe amintiri frumoase și nu pot să aleg una anume, dar pot să zic că mereu așteptam vacanța, să pot sta cu prietenii la poartă, să povestim și să facem tot felul de lucruri trăznite. Acolo am învățat ce este prietenia, cât de frumoase sunt perioadele în care te bucuri de tot! Mai am o soră, cu doi ani mai mare ca mine. Cum aș descrie această familie ? UNITĂ.
Rep.: Când ai început să fotografiezi? Ce înseamnă pentru tine fotografia?
Ș.V.: Nu am o dată fixă, de mică îmi place să fac fotografii. Da, fac parte din Fotoclub CNET. Pentru mine, fotografia este un mod de a mă relaxa și de a exprima ceea ce simt într-un mod diferit. Îmi place mult să fotografiez! Pasiunile mele principale sunt: voluntariatul și fotografiatul. Iar cu ajutorul lor reușesc să mă definesc.
Rep.: În ce alte proiecte mai ești implicată? Despre voluntariat ce crezi?
Ș.V.: Mereu, când am ocazia să mă implic într-un nou proiect, o fac. În acestă perioadă nu sunt implicată într-un proiect, dar aștept aprobarea pentru a putea participa intr-un schimb de experiență care va avea loc în Croația, prin intermediul Asociației Scout Society, unde activez ca voluntar. Fac parte din Scout Society de când fac parte și din Organizația Națională Cercetașii României, undeva din 2013! Au fost ani frumoși, cu multe experiențe din care am avut ce învăța.
Rep.: Ce înseamnă să fii cercetaș? Ce activități desfășori? Ce acțiuni ați organizat
Ș.V.: Să fiu cercetaș este un sentiment foarte plăcut. Când începem să desfășurăm o activitate, mereu plecăm cu un motto-ul nostru în gând „LASĂ LUMEA MAI BUNĂ DECÂT AI GĂSIT-O”. Avem multe activități frumoase, mereu ne jucăm cu copii de la diferite centre, strângem și donăm haine, jucării, încercăm să aducem veselie pe chipurile și în sufletele copiilor defavorizați, ajutăm lumea cum putem, dar am două activități care înseamnă foarte mult pentru mine: 1 Martie-este un proiect pe care îl desfășurăm în fiecare an și colectăm mărțișoare de la darnicii gorjeni, iar de ziua mărțișorului, mergem cu acestea și le oferim mamelor și fetelor internate în spitalele din Târgu-Jiu. De asemenea, o altă activitate aproape de sufletul meu este și Festivalul Luminii- acest eveniment este desfășurat de toate centrele de cercetași din țară, unde, noi încercăm să îi ajutăm pe oameni să „REDESCOPERE FRUMUSEȚEA LUCRURILOR MĂRUNTE”. Toate activitățile sunt frumoase!
Rep.: Ce a însemnat Festivalul Luminii?
Ș.V.: Pentru mine, Festivalul Luminii a însemnat o modalitate de a vedea reacția oamenilor față de noi provocări, dar mai ales dacă au curajul de a renunța la problemele de zi cu zi pentru 4 ore.
Rep.: Ce planuri de viitor ai? Ce facultate vrei să urmezi?
Ș.V.: Încă nu mi-am făcut planul de viitor, dar aș vrea să lucrez în cadrul informaticii sau medicinei, nu știu în acest moment exact.
Rep.: Ce îți place să faci în timpul liber?
Ș.V.: Majoritatea timpului meu liber este ocupat de voluntariat sau fotografiat, rar având timp să ies cu prietenii. Nu de mult a început și cititul să însemne ceva pentru mine, atunci când aleg o carte pentru a o citi caut să fie o carte de viață din care să am ce învăța. Nu am un citat preferat, am găsit multe citate care să îmi placă. Părinții m-au învățat să fac ceea ce îmi place, dar mai ales să trăiesc clipa, să mă bucur de tot ce este frumos, să fac bine.
