Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Și în satele comunei Cîlnic sunt femei care își doresc mult ca tradiția populară gorjenească să nu se piardă. Cusătoarea Niculina Dragu este una dintre ele. De ani buni, pensionara talentată coase ii și caută pe la femeile în vârstă modele vechi pe care le reproduce cu măiestrie! A cusut ii și costume întregi pentru nepoatele sale, dar și pentru băieții din familie. 

Niculina Dragu locuiește în satul Pinoasa al comunei Cîlnic. Are 62 de ani și a lucrat la Termocentrala Rovinari, de acolo ieșind la pensie în urmă cu doi ani. De când se știe a fost pasionată de lucrul manual, de tradițiile populare ale Gorjului, așa că de ani buni coase ii și cămăși tradiționale. A început să coase cămăși cu broderie-pe desen, iar de doi ani a început să facă ii. Din păcate, viața Niculinei Dragu a fost marcată de o tragedie: în urmă cu patru ani, unul dintre fiii săi a murit în urma unui accident. Singura sa alinare în perioada imediat următoare tragediei pierderii fiului a fost lucrul de mână. „Sunt mama a trei băieți, însă unul dintre băieții mei a murit într-un accident de tractor. Am intrat în depresie, degeaba am mers la medic, medicamentele îmi făceau rău. Singura alinare a fost lucrul de mână, doar cosând ii am reușit să îmi vindec în parte durerea. Nu va trece niciodată pe deplin, nu am cum să uit că mi-a murit un copil. Este imposibil. Plâng când îmi aduc aminte de el”, a spus, ștergându-și lacrimile, Niculina Dragu.

  

În urmă cu doi ani, când a început să coase ii, Niculina Dragu a căutat modele vechi pe care să le reproducă. Din nefericire, multe dintre țărăncile din satele comunei Cîlnic nu mai au ii sau costume populare autentice. Unele dintre ele și-au vândut iile, de cele mai multe ori, pe nimic, altele nu au avut grijă de ele. „Am făcut zeci de ii pentru a le da cadou. Neamul meu este mare! Și toți iubesc iile. Am făcut pentru nepoate, verișoare. Pentru mine să lucrez este o delectare. Încep poate cinci-șase modele și dacă nu îmi plac, nu le fac! Trebuie să găsesc modelul care îmi place. Am cusut și trei luni de zile la o ie. Cos destul de repede pentru că îmi place foarte mult. (…) Modele de pe ele sunt din moși strămoși, vechi, le-am pus și paiete. Așa îmi plac mie! Am fost la o verișoară a tatălui meu, are 82 de ani și am văzut niște modele vechi de tot. Le-am copiat în caietul meu și le-am făcut pe ii! Modele vechi și frumoase. Modele de pe ele sunt din moși strămoși, iar tradiția aceasta vine de la daci. Am cusut brăduțul, râuri, au diverse nume. Este o bucurie să cos și mă bucur când văd că tinerele le poartă”, a declarat Niculina Dragu.

Femeia își dorește ca nepoții și nepoatele sale să păstreze costumele populare lucrate de ea, mai ales că i-a crescut în iubirea de tradiție: „Am nepoțica, 15 ani are, mi-a zis să îi cos câteva ii. Vrea multe! Vrea să aibă ce să poarte! Și am început să cos așa cum mi-a zis. Este o bucurie să văd că iubește ia. Bunica mea purta ia și când dormea. Mă rog, avea cămașă specială, dar tot cusută. Chiar și pe iile de le purta zi de zi își cosea modele, flori, cruciulițe, ce putea. Ia este simbolul nostru românesc și ar trebui apreciată!”, a spus cusătoarea Niculina Dragu.

 

Lăutarii și cusătoarele din Cîlnic s-au întâlnit cu cercetătorii de la CJCPCT Gorj

În perioada 19-25 iunie, mai multe localități din Gorj sunt gazda Taberei de Cercetare Etnofolclorică derulată la inițiativa CJCPCT Gorj. Specialiștii Centrului vor merge la Ţicleni, Rovinari, Ciuperceni, Cîlnic, Godineşti, Teleşti. Miercuri, echipa de cercetători au fost la Cîlnic și au discutat cu trei cusătoare de ii și lucru manual și cu lăutari. La întâlnirea cu echipa de la CJCPCT Gorj au participat cusătoarele Ecaterina Vezure, 67 de ani, Maria Săpunaru, 61 de ani și Niculina Dragu, 62 de ani, dar și lăutarii-soliștii Aurelia Cimpoieru, Ion și Răzvan Olaru. Maria Săpunaru lucrează lasetă de mai bine de 20 de ani. A lucrat în minerit și făcea naveta cu trenul când s-a apucat: „Mergeam cu trenul și vedeam cum ale mele colege lucrau. Fac lasetă de 20 de ani și îmi place mult. Se lucrează foarte greu, căci sunt de făcut cam cinci procedee până termini o lasetă. Modele le iau din cărți, de la alte doamne. Am lucrat mileuri, fețe de masă, perdele din lasetă, sutiene, papuci, dantelă pentru bluze, depinde. Multe din lucrurile lucrate le-am dat fetei mele și nurorii. Le poartă, le au în casă”, a spus Maria Săpunaru.

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.