După un șantier complex de consolidare și restaurare început în 2016, Muzeul Național al Țăranului Român se pregătește să își întâmpine din nou vizitatorii. Redeschiderea oficială va avea loc vineri, 25 aprilie 2025, imediat după sărbătoarea Paștelui – un gest simbolic, ce amintește de inaugurarea din 1993, petrecută tot în a doua zi de Paști.
Vizitatorii sunt invitați să (re)descopere obiectele muzeului, reașezate cu grijă în locurile lor, alături de povești noi despre sat și oraș, despre copilărie și spiritualitate, într-un discurs muzeografic fidel viziunii inițiate de Horia Bernea și echipa sa în anii ’90. Patrimoniul muzeal impresionant – cu peste 155.000 de piese – reflectă chipul complex al țăranului român, într-o abordare ce îmbină tradiția cu reflecția contemporană.
O istorie muzeală centenară, cu suișuri și coborâșuri
Cu rădăcini care coboară până în 1875, când a fost constituită prima secție de artă textilă la propunerea lui Titu Maiorescu, muzeul a traversat numeroase transformări de-a lungul deceniilor. În 1906 a fost înființat Muzeul Etnografic, de Artă Națională și Decorativă, sub conducerea lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, care i-a conferit o identitate științifică și culturală solidă.
După o lungă perioadă de instabilitate – marcată de mutări, unificări administrative și pierderea sediului propriu – muzeul și-a regăsit casa abia în 1990, prin decizia ministrului culturii de atunci, Andrei Pleșu. Sub direcția lui Horia Bernea, muzeul s-a reinventat și a devenit un reper al muzeografiei europene, fiind distins în 1996 cu premiul EMYA – Muzeul European al Anului, o premieră absolută pentru România.
Expoziția de redeschidere: „Legea creștinească”
La împlinirea a 35 de ani de la revenirea muzeului în clădirea de pe Șoseaua Kiseleff, redeschiderea este marcată prin deschiderea expoziției „Legea creștinească” – un demers curatorial ce explorează rânduiala credinței și frumusețea artei țărănești. Parterul muzeului devine astfel un spațiu de reflecție și redescoperire, unde fiecare sală spune o poveste despre sensuri, tradiții și rosturi.
Totodată, Muzeul Național al Țăranului Român își propune să fie un spațiu viu al dialogului cultural, deschizând calea unor dezbateri despre identitatea, misiunea și viitorul său într-o societate în continuă schimbare.
