A patra ediție a manifestării culturale „Tudor Arghezi, poetul și apicultorul” va avea loc marți, 13 iunie, în curtea Muzeului din Târgu-Cărbunești. Evenimentul este organizat de Muzeul Județean Gorj, în colaborare cu Muzeul Literaturii Române.
Manifestarea de la Muzeul Târgu-Cărbunești va reuni o serie de poeți, scriitori și oameni de cultură din Gorj, dar și autoritățile locale și numeroși elevi din localitate. Potrivit reprezentanților Muzeului Județean Gorj, activitatea „Tudor Arghezi -poetul și apicultorul” va începe marți, la ora 10:00. La fel ca în fiecare an, organizatorii vor oferi elevilor de la unitățile școlare din orașul Cărbunești, la finalul manifestării, posibilitatea să deguste miere și să afle cât mai multe informații despre albine. „Tudor Arghezi se regăseşte în tihna prisăcii zumzăitoare. Mai mult decât alţi scriitori, Arghezi aprofundează problematica albinei, regăsind aici, deopotrivă, şi mierea şi veninul. Mierea este asociată copilăriei, inocenţei, perfecțiunii, pe când veninul este portativul condeiului ascuţit, pamfletar, de sorginte gazetărească poate. Arghezi nu a ezitat să se raporteze la acest model în definirea crezului său literar: Veninul strâns l-am preschimbat în miere/Păstrând întreaga dulcea lui putere…”, spun reprezentanții Muzeului Județean Gorj.
Muzeul „Tudor Arghezi” din Târgu Cărbunești a fost înfiinţat în anul 2007, împlinind zece ani de existență vara aceasta. Aici, pot fi admirate obiecte personale ale poetului şi ale familiei, acestea fiind donate de Mitzura Arghezi, fiica poetului. „Aşa cum spunea Valeriu Anania, «Tudor Arghezi a iubit ţinuturile Gorjului până la idolatrizare, din ele şi-a luat dalta şi condeiul, forţa şi geniul pentru o operă care dăinuie peste timpuri». La 15 august 1964, cu prilejul reapariţiei revistei «Ramuri», în noua serie, va apărea tableta «Bine te-am găsit, Cărbuneşti…», dovadă că poetul aducea spiritului cultural al Olteniei, salutul fierbinte al unui gorjean bucureştenizat, dar cu mândria originii paterne în sânge. Legăturile lui Tudor Arghezi cu Oltenia au un caracter permanent şi cine răsfoieşte revista «Ramuri», seria veche, începând cu 1929, întâlneşte mai multe articole si pamflete ale lui Arghezi, de o reală importanţă pentru literatura şi cultura noastră, dar şi pentru cunoaşterea Olteniei şi a unor figuri de intelectuali”, scrie, pe site-ul instituției de cultură, muzeograful Eugenia Firescu.
