Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Cercetătorul Zamfir Dejeu, membru în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Național Imaterial, a venit în Gorj pentru a filma un taraf de lăutari de la Pîrîul de Pripor, comuna Godinești. Cercetătorul Dejeu este specialistul român care a reușit să includă pe lista UNESCO dansul fecioresc din Transilvania, ia acum face demersuri pentru includerea tarafurilor tradiționale de lăutari.

 

Cercetătorul Zamfir Dejeu adună filmări, documente și fotografii legate de tarafurile de lăutari din România, în dorința de a le da acestora recunoașterea internațională meritată, înscriindu-le pe lista UNESCO. Specialistul s-a documentat până în prezent în mai multe localități, pentru a identifica locurile unde încă mai pot fi urmărite aceste tarafuri. În satul gorjean Pîrîul de Pripor din comuna Godinești există zece tarafuri de lăutari talentați. Toate familiile din acest sat au cel puţin un lăutar printre membri, iar copiii învaţă să cânte înainte de a scrie sau de a citi. Din păcate, o dată cu trecerea timpului, numărul de lăutari din Pîrîul de Pripor s-a redus simţitor, pentru că le este tot mai greu să trăiască din această îndeletnicire. Luni au fost prezenţi la muzeul de la Curtişoara, la întâlnirea cu maestrul Zamfir Dejeu, următorii lăutari: Vasile Muscurici şi Pimpi Enoiu la vioară, Florian Enoiu şi Epure Daniel la braci, Constantin Zlătaru la chitară, Lilian Muscurici la contrabas, Gabi Enoiu şi Steliana Enoiu voce. „Pîrîul de Pripor se poate numi satul cu lăutari, în sensul că toată populaţia acestei localităţi este formată din oameni, mă refer la capii de familie, care se ocupă cu aşa ceva.

Există în România mai multe sate cu lăutari, dar, spre deosebire de acestea şi spre cinstea gorjenilor, lăutarii din Pîrîul de Pripor cântă numai muzică populară gorjeană. În celelalte părţi, cum ar fi, de pildă, la Clejani, muzicienii au început să denatureze muzica. Gorjul are mai multe tarafuri decât toate judeţele Olteniei la un loc. Este un lucru care ar trebui să ne bucure, pentru că avem deja o contrapondere. Este vorba despre producţiile comerciale din zona folclorului, de care sunt pline posturile de radio şi de televiziune şi care denaturează zona muzicii tradiţionale“, spunea, în 2014, Viorel Gârbaciu, director al SPA Târgu-Jiu la vremea respectivă.
 

Patrimoniul UNESCO și minunile din România

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, România este reprezentată, din 2005, de ritualul Călușului, de doina, din 2009, de Ceramica de Horezu, din 2012 şi de Dansul fecioresc din Transilvania din 2015. Această Listă UNESCO a fost alcătuită oficial în anul 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al acestuia, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Cercetătorul clujean Zamfir Dejeu, cel care a avut ideea înscrierii tarafurilor în lista UNESCO, a fost învățător, profesor de muzică, jurnalist, dirijor și creator de ansambluri folclorice. Clujeanul lucrează ca cercetător la Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române și predă ca profesor asociat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. Cercetătorul clujean este unul dintre împătimiții folclorului românesc. Născut pe 25 mai 1944, în satul Valea Drăganului, a crescut într-un mediu folcloric deosebit, cel al Munților Apuseni.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.