Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

carti-basarabua-2De-a lungul anilor tulburi ai istoriei Europei, în urma pactului Ribentrov-Molotov și a răpirii Basarabiei de către URSS, pe teritoriul comunei gorjene Stejari, au fost cantonați refugiați basarabeni din ținuturile Herța, Hotin și Soroca. Potrivit profesoarei de istorie Elena Motorga din Stejari, nu s-a născut pe teritorul localității niciun copil basarabean, ulterior a venit și a rămas doar învățătorul Dediu Mina, din satul Nicolaevca de pe malul Nistrului. La Târgu-Jiu, în 1944 se stabilește și Olga Rotaru care s-a căsătorit cu arhitectul Nicu Vânătoru, fost activist în Aviația Regală.

Basarabenii din Stejari
La Stejari, în perioada anilor 1944-1945, s-au refugiat mai multe familii de basarabeni. Profesoara de istorie Elena Motorga, cea care a și scris, alături de familia sa, „Monografia comunei Stejari”, a declarat că pe teritoriul comunei Stejari nu s-au născut atunci copii basarabeni, însă un învățător a ales să rămână la Gorj și și-a întemeiat o familie frumoasă aici. Elena Motorga își amintește că părinții săi, dar și alți bătrâni ai satului i-au spus că pe teritorul comunei Stejari au fost cantonați refugiați basarabeni și din Ucraina, în urma pactului Ribentrov-Molotov și a răpirii Basarabiei de către URSS. Aceștia vorbeau despre douăzeci de persoane din opt familii deosebite. Un singur basarabean a rămas la Stejari după ce lucrurile s-au liniștit. „A venit și a rămas doar domnul învățător Dediu Mina, din satul Nicolaevca de pe malul Nistrului. S-a căsătorit cu Ionela Fierăscu și a rămas aici ca familia Dediu până la trecerea în neființă și se află înmormântați în cimitirul din cătunul Judele, lângă Biserica Sf. Dumitru. Este singurul basarabean care a rămas pe teritoriul comunei Stejari și copiii dumnealui sunt aicea în Gorj, și atunci ne-am gândit la Biserica Voievoda din satul Piscoiu, acolo unde au fost mormintele celor două mame care au fost deshumate după Revoluție de urmașii lor și duse într-un loc care nu se cunoaște. Una din urmașe a plecat în Ucraina și cealaltă, care se numește Tamara Petranici, am înțeles că ar avea copii pe la Timișoara. Trebuie să știe toată lumea că pe teritoriul comunei Stejari au trăit basarabeni, în momente grele ale vieții lor, în zona foarte săracă s-au confruntat cu o sărăcie lucie și totuși, în cei câțiva ani cât au stat, au beneficiat de ospitalitatea locuitorilor de pe Valea Amarazuia”, a spus profesorul-pensionar Elena Motorga. De exemplu, la Biserica de la Voievoda, satul Piscoiu din comuna Stejari, a slujit preotul Gheorghe Stafarta în perioada refugiului.

Basarabeanca Olga Rotaru a devenit gorjeancă veritabilă

În 1945, atunci când a început procesul de epurare al celor care activaseră în Armata Regală, arhitectul Nicu Vânătoru, fost militar în Armata Regală, s-a căsătorit cu basarabeanca Olga Rotaru, refugiată în România la Târgu-Jiu în 1944. Povestea Olgăi Rotaru este relatată în volumul „Mărturii dramatice din stânga și dreapta Prutului. Basarabia-pământ românesc”, de Vasile Robu, editat în 2014. Toate cele trei fete ale familiei Rotaru din Parcani, Basarabia s-au refugiat în România. Una dintre surori, Maria, a lucrat la Sibiu și apoi a fost transferată la Târgu-Jiu, după ea venind și sora sa, Olga. Maria Rotaru povestește în volumul mai sus amintit cum l-a cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu Dej: „La Târgu-Jiu am locuit în gazdă la familia Comșa, bogați, casa era lângă Lagăr și erau prieteni cu comandantul colonel Leoveanu. Era deținut în lagăr și colonelul îl aducea să lucreze la vilă pentru că era electrician. Îi duceam tava cu mâncare. Era un om șaten, slab, venea îmbrăcat în haine civile. (…) Sora mea Olga s-a căsătorit în 1945 cu Nicolae Vânătoru care era maior-comandor de aviație în Armata Regală. Acesta îl cunoștea pe Constantin Brâncuși. Îl lua de la aeroport din capitală și îl aducea la Gorj. L-am văzut pe Brâncuși (…)”.   vanatoru-basarabia

Romeo Vânătoru are 63 de ani și a lucrat 35 de ani ca inginer în genetica și ameliorarea animalelor la DSV Gorj. A absolvit Facultatea de Zootehnie și Medicină Veterinară din Iași și este fiul Olgăi-basarabeanca și al lui Nicu Vânătoru. Își amintește și acum toate poveștile pe care i le spuneau părinții săi. Olga Rotaru-Vânătoru a decedat în 2013, când avea 78 de ani. „Tata a refuzat să se înscrie în armata comunistă a poporului. Tata, care era un om deosebit, s-a adaptat noilor condiții de orânduire socială. A deschis un atelier de tinichigerie, apoi o moară (…) Mama a fost o femeie minunată, foarte credincioasă, a lucrat cu tata la lucrările de artă și artizanat. Am fost trei frați. (…) Mama mea Olga, care va rămâne de-a pururea icoana vieții mele, când a deschis tata atelierul de tinichigerie, a cumpărat săraca o mașină acționată manual și făcea plasă de sârmă pentru garduri și o vindea. Așa săracii părinți căutau, în vremuri grele, să-și câștige existența atât pentru ei, cât și pentru copii. Trebuie să vă spun că tata era un talent înnăscut. Avea la bază școala tehnică de arte și arhitectură, dar și har de la Dumnezeu. Călăuzit de lumina lui Iisus, a luat dalta în mână și pensula și a făurit cele mai alese picturi și sculpturi din zonă. Pot spune că tata a călcat ușor pe urmele lui Constantin Brâncuși. (…) Tata a participat cu profesorul Elena Udriște la restaurarea autentică a pieselor Muzeului de la Curtișoara”, spune Romeo Vânătoru, fiul arhitectului, în volumul mai sus citat. Nicu Vânătoru, alături de fiul său și de soție, organizau expoziții cu vânzare, în care minunatele opere realizate de sculptor se vindeau foarte bine. „Regimul comunist a umilit familia mea: pe tata l-a scos din Armata Regală, iar pe mama de la Prefectura Gorj unde lucra. Pentru a ne câștiga existența, a trebuit să ne repliem pe alte munci, pe care nu le-am visat, dar le-am practicat”, mai spune, în volumul „Mărturisiri dramatice…”, inginerul Romeo Vânătoru.

Ziua studenților basarabeni, la UCB

 În primăvara acestui an, a fost înființată Asociația Studenților Basarabeni din Târgu Jiu (ASB Târgu Jiu) care a și aderat la Federația Asociațiilor de Basarabeni din România (FAB România). Asociația Studenților Basarabeni din Târgu Jiu este o organizație studențească constituită la  inițiativa studenților basarabeni și conducerii UCB Târgu Jiu cu scopul de a asigura si promova respectarea drepturilor si libertăților studenților basarabeni. Tot în primăvară, Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu a organizat și Ziua Studenţilor Basarabeni. Manifestarea s-a desfăşurat la sediul Facultății de Științe Juridice, unde a avut loc prezentarea studenților de la programele de studii universitare de licență și master din domeniul științelor juridice, originari din Republica Moldova, și a elementelor de referință privind istoria, geografia, cultura, personalitățile și tradițiile localității de proveniență.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.