Specialiști ai UNESCO spuneau, în 2001, „Coloana Infinitului nu este numai o capodoperă a artei moderne, ci şi o extraordinară operă inginerească“. Când vorbim despre această magnifică operă a lui Constantin Brâncuși, trebuie să amintim și de cel care i-a dat valenţa inginerească: inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan. Săptămâna viitoare, autoritățile locale de la Târgu-Jiu vor dezveli o stea ce îi va purta numele pe Aleea Nemuritorilor din Gorj.
Ştefan-Ioan Georgescu-Gorjan s-a născut pe 11 septembrie 1905, în Craiova. Între anii 1912 – 1916 a urmat cursurile Şcolii Primare „Petrache Poenaru“ din Craiova, apoi Liceul „Carol“, iar ultimii doi ani de liceu i-a absolvit într-unul singur. A urmat Şcoala Politehnică din Bucureşti, specialitatea electromecanică și în paralel Facultatea de Litere şi Filosofie. În 1928 a obţinut diploma de inginer şi la 1 septembrie s-a angajat la Societatea Anonimă Română pentru Exploatarea Minelor de Cărbuni „Petroşani“. Într-un interviu pentru România Liberă, fiica inginerului Georgescu-Gorjan a povestit că sculptorul Constantin Brâncuși îi spunea „nașule” bunicului său. „Când Brâncuși, copil fiind, căutându-și de lucru prin prăvăliile din Craiova, tatăl inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, Ion, comerciant din Banie, l-a luat sub ocrotirea sa, i-a găsit de lucru în prăvălia lui Ion Zamfirescu și a strâns bani pentru ca talentatul tânăr să se poată înscrie la Școala de Arte Frumoase din București. Pentru tot acest ajutor Brâncuși i-a spus nașu. (…) Ursit să continue prietenia dintre Brâncuși și tatăl său prin propria sa legătura de prietenie și colaborare cu marele sculptor, Ștefan Georgescu-Gorjan l-a întâlnit pe artist la Paris în 1935, când au discutat, pentru prima dată, despre Coloana Infinitului, a cărei comandă Brâncuși tocmai o primise”, se spune în articolul mai sus amintit.
Sculptorul Brâncuşi i-a prezentat ideea sa privind realizarea unui monument, dedicat eroilor. „Să se încastreze în beton baza unui stâlp solid de oţel, pe care să se tragă, suprapunându-se, ca nişte mărgele uriaşe, goale în interior, «elementele» spaţiale identice ale Coloanei. Îmbinarea perfectă a elementelor la rosturi avea să asigure impresia de continuitate“, a cerut geniul sculpturii moderne.
Geniul ingineresc al lui Georgescu-Gorjan
Pe 7 ianuarie 1935, Georgescu-Gorjan i-a prezentat lui Constantin Brâncuşi soluţia tehnică. „Georgescu-Gorjan şi Brâncuşi, pornind de la formula armoniei plastice, raportul 1:2:4, utilizată de sculptor la toate coloanele sale din lemn, stabilesc ca fiecare trunchi de piramidă, care formează un element, să aibă latura mică de 45 cm, latura mare de 90 cm, iar înălţimea de 180 cm. Au mai convenit ca monumentul să aibă 15 module întregi şi câte o jumătate de modul la capete, rezultând o înălţime totală de 29,35 m. În această discuţie, Georgescu-Gorjan şi-a folosit întreaga lui măiestrie inginerească pentru ca, pornind de la mijloacele tehnice şi financiare de care se dispunea, să materializeze ideile lui Brâncuşi. Stâlpul central, de secţiune pătrată, cu latura de 42 cm, pentru ca mărgelele să nu se rotească, a fost proiectat de Georgescu-Gorjan şi executat din trei tronsoane de oţel, de 8,93 m, 10 m şi 9,4 m lungime, pentru a putea fi transportate cu căruţele pe defileul Jiului. Modelul în lemn al mărgelelor, cum numea Brâncuşi elementele coloanei, a fost făcut de maistrul tâmplar Carol Flişek, în colaborare directă cu Brâncuşi. Brâncuşi a cioplit cu răbdarea-i cunoscută o faţetă a modelului din lemn de tei, rezultând o suprafaţă cu o curbură aproape imperceptibilă, iar celelalte faţete le-a executat maistrul Carol Flişek. În prima zi a lunii septembrie 1937 modelul de turnătorie a fost gata, iar turnarea din fontă a început pe 16 septembrie. Peste o lună, pe 18 octombrie, mai rămăseseră de turnat două module. Între timp, Georgescu-Gorjan a făcut mai multe probe de montare pe orizontală. Confecţionarea stâlpului a început la 14 septembrie. Primul tronson, în greutate de 9.000 kg, a plecat spre Târgu Jiu pe 12 octombrie. Transportul s-a făcut cu carele şi a durat trei zile. La 18 octombrie au fost expediate şi celelalte două tronsoane, asamblarea lor prin sudare fiind programată pentru 23 octombrie. Construcţia a fost finalizată pe 15 noiembrie. În etapa finală coloana trebuia metalizată în galben, aşa cum cerea Brâncuşi. După multe căutări, s-a găsit în Elveţia sârma de alamă potrivită pentru metalizare. De această operaţie s-a ocupat personal Brâncuşi în vara anului 1938. Monumentul a fost inaugurat pe 27 octombrie 1938. Din păcate, de la ceremonie a lipsit atât Brâncuşi, cât şi inginerul Georgescu-Gorjan”, scria profesorul Gheorghe Manolea pe blogul său. Consiliul Local Târgu Jiu i-a conferit, post-mortem, în 2007, titlul de „Cetăţean de Onoare“ al Municipiului Târgu Jiu, iar acum vor dezveli o stea pe Aleea Nemuritorilor.
1 Comment