Aurul și argintul au fost, încă de la începuturi, asociate cu Soarele și Luna, mereu încărcate de simboluri, dar și de calități și sensuri pe care oamenii încercau să le deslușească, au fost transformate în atribute ale puterii! Aurul, în principal, a ajuns de-a lungul istoriei sale, măsura a mai toate lucrurile, a bogăției, dar și a puterii, a pus în mișcare indivizi, generând războaie. La Muzeul Național de Istorie al României există o impresionantă colecție de bijuterii din aur și argint din perioada antică a istoriei noastre.
Expoziția „Aurul și argintul antic al României”, de la Muzeul Național, a adus în fața publicului una dintre cele mai strălucite pagini din creația umană de pe teritoriul actual al țării noastre. Perioada din care fac parte obiectele expuse este 4500-3500 a. Chr.- secolul VII p. Chr. Unele dintre ele sunt unicat și fac parte din zestrea umanității, toate sunt capodopere artistice și vorbesc despre imaginația și forța creatoare a strămoșilor noștri. Bijuteriile acelor vremuri nu sunt doar minunății care încântă ochiul, ci pot fi considerate și documente istorice, căci au devenit, așa cum spun specialiștii, „mesagerii civilizațiilor de mult apuse”. Din volumul „Aurul și argintul antic al României. Catalog de expoziție” (2014, Editura Conphys) aflăm că „teritoriul actual al României a fost înzestrat cu numeroase și importante zăcăminte de aur și parțial argint. Pe lângă marile zăcăminte aurifere din Transilvania, celebre în Europa, au existat zeci de alte depozite situate în Banat, Oltenia, Muntenia de Nord și Moldova. (…) Expoziția prezintă primele obiecte de aur descoperite în România, acum 6500 de ani, de la simple sârme și mici pandantive-idoli, masiva brățară de la Călărași, brățări și inele de buclă”, scrie în volumul mai sus amintit.
Bijuterii din acele timpuri au fost descoperite și la Poiana-Rovinari și fac parte din „zestrea” muzeală a României. Cele de la Poiana erau bijuterii de argint: „Cele peste 60 de tezaure de piese de argint se constituie într-o componentă esențială a culturii geto-dacice clasice. (…) Tezaurele sunt alcătuite în general dintr-o mare varietate de podoabe destinate a fi purtate la gât (colane, lanțuri, coliere), pe piept (fibule, falere), pe brațe (brățări, inele). (…) Cele mai multe piese de argint au fost descoperite în așezările de la sud de Carpați, la Siret, dar și în Transilvania. O piesă decorativă deosebită este cea de la Costești: o reprezentare zoomorfă-felină-destinată a fi fixată într-un suport de lemn printr-o tijă lungă”, spun autorii volumului expozițional. Brățările regale de aur de la Sarmizegetusa Regia reprezintă apogeul artei metalelor prețioase la daci, iar povestea lor a fost prezentată nu o dată în mass-media.
Cea mai mare şi valoroasă expoziţie organizată în România, în ultimele decenii, are loc în perioada 5 martie – 23 aprilie la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad. Conform organizatorilor, „niciodată nu au mai fost adunate la un loc atât de multe şi valoroase bunuri de patrimoniu. Este vorba de peste 1000 de piese clasate în tezaur, provenite de la nu mai puţin de 32 de muzee din ţară”. Iniţiativa organizării acestei importante expoziţii a aparţinut Muzeului Naţional de Istorie a României, care în anul 2013 a demarat acest extraordinar proiect, din dorinţa de a face cât mai cunoscute multitudinea de piese din metale preţioase, descoperite de specialişti în ultimele două veacuri.
