Fântâna „Învelită” sau Fântâna „Măriuții” se afla în Negrenii Gorjului, situată undeva în vatra veche a satului, aceasta fiind una din fântânile importante ale comunității peste care se aplicase o construcție plăcută și durabilă pentru a-i prelungi existența.
Fântânile precum cea Învelită erau îndeosebi apreciate de oameni, ele fiind sfințite anual de preoți, sleite și curățate cu grijă de oamenii care se bucurau de apa lor răcoritoare, pe care o foloseau și în scop ritual. Imaginea Fântânii „Învelite”, surprinsă la sfârșitul anilor ’60, înfățișează o bunicuță ce se odihnește la umbra fântânii vitale pentru comunitate.
Jean Cernitoiu, cel care a scos la lumină această fotografie din vremurile de altădată, ne povestește următoarele în descrierea ei:
„Inginerul Constantin Uțescu, născut în Negreni, îmi mărturisea că în copilăria lui din perioada anilor ’50-’60, acest tip de fântâni se situau în vatra veche a satului, cu mult înaintea Regulamentului Organic, regulament privind sistematizarea satelor prin alinierea la drumuri, din anul 1831.
Odată cu alinierea la drum, bordeiele au început să dispară, dar fântânile și izvoarele de terasă de acolo, din pământuri, nu au încetat să existe pentru că, spunea el, țineau de o rânduială, aveau o puternică încărcătură spirituală. Erau sfințite în fiecare an de preoți, pentru că, în afara faptului că era apa de băut cea de toate zilele, avea și scop de ritual funerar.
Oamenii locului le sleiau, le curățau de rogoz și Mătasea Broaștei, iar peste cele care erau considerate extrem de importante pentru comunitate, aplicau peste ele construcții trainice și benefice spre cei care vor veni mâine, așa cum era și Fântâna Învelită a Măriuței”.
Deși aceste izvoare erau la îndemâna tuturor oamenilor de rând, odată cu apariția unor legi ce aveau să-l favorizeze pe funcționarul Comisiilor Locale și Județene de Fond Funciar, acest drept le-a fost răpit.
„În perioada statului comunist, foarte multe din fântânile și izvoarele de terasă ale Gorjului au supraviețuit chiar în ciuda unei agriculturi intensive. Răul bine făcut avea să vină odată cu restituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991 și, mai ales, 247/2005, lege ce a favorizat reciproc pe falsul proprietar și coruptul funcționar al Comisiilor Locale și Județene de Fond Funciar.
Gorjenii au privit spectator, cum izvoarele ce au aparținut comunităților sătești din adâncimi necunoscute de timp, izvoare din care au băut apă liber, ei și strămoșii lor, să fie îngrădite de neîndreptățiți proprietari, avizi de pământ și de prostia lor, avizi de a schimba ordinea strămoșească”, adaugă iubitorul de istorie, Jean Cernițoiu.
