În curtea casei Barbu Gănescu, din centrul oraşului Târgu Jiu, se află mai multe pietre misterioase de diferite forme. Este vorba de ansamblu zoomorf, despre care cunoscătorii operei și vieții lui Brâncuși susțin că a fost creat chiar de către marele sculptor, în perioada în care a locuit în casa cu stil brâncovenesc.
„Grădina cu vietăţi de piatră” este denumirea dată acestui ansamblu, format din cinci mese de piatră, realizate din suprapunerea unor pietre, și mai multe pietre de diferite forme, unele de animale.
Toate acestea ar fi fost aduse chiar de Brâncuşi în timpul șederii sale aici. Pietrele care formează ansamblul zoomorf ar fi fost aduse de pe râul Blahniţa. Ion Mocioi avansa în anul 1971 ipoteza că autorul pieselor de piatră este chiar Constantin Brâncuşi.
„În filmul cuprinzând imagini inedite din Gorj şi din timpul construcţiei Coloanei ce se poate accesa pe internet, sursă fiind Centrul National de Artă şi Cultură „Georges Popidou”, la minutul 51 se văd mesele de piatră, Casa Gănescu şi imagini cu bănci şi flori din grădină“, arată scriitorul Alex Gregora.
Constantin Brâncuşi a locuit, în perioada 1937-1938, în casa Barbu Gănescu
În casa Barbu Gănescu a locuit, în perioada 1937-1938, în care a lucrat la realizarea Ansamblului „Calea Eroilor”: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără de Sfârşit.
„Mesele au fost aranjate de Brâncuşi“
O mărturie care întărește ipoteza bâncușologului Ion Mocioi este cea a fiicei proprietarului casei:
„Subsemnnata Victoria Roşianu, născută Bălănescu, declar prin prezenta că în grădina fostei noastre case părinteşti din Târgu-Jiu Reg. Oltenia, str. Victoriei 2 au fost 5 mese din piatră de moară aranjate de sculptorul Brâncuşi, care a fost oaspetele tatălui meu, în perioada când s-a executat ansamblul arhitectonic din oraş – adică masa păcii, portalul şi coloana.
Mesele au fost aranjate de Brâncuşi în înţelegere cu tatăl meu, căruia i-a cerut într-o zi să accepte o surpriză din partea lui cerându-i şi doi – trei oameni, puţin ciment. Pietrele de moară proveneau de la moara bunicului meu. Pietrele rotunde au fost zidite în curtea casei.
Mesele aveau următoarea amplasare:
1. În faţa casei – faţa din str. Victoriei în aceeaşi linie cu teiul – o bucată;
2. Trei bucăţi în faţa ceardacului principal din piatră;
3. O bucată în faţa de nord a casei între ceardacul de lemn şi colţul casei. Masa a fost distrusă, adică partea de sud spartă de un camion în 1944.
Celelalte patru bucăţi au fost întregi până în 1954 când a plecat definitiv din imobil şi oraş.
Reconstituirea ansamblului
Renumitul cercetător al operei lui Brâncuși, Tretie G. Paleolog a încercat, în anul 1965, şi o reconstituire a meselor de piatră.
„La data de 9.2.1965, Organizaţia P.M.R. a raionului Tg.Jiu a dispus ca IGO să dea 4 oameni pentru a reconstitui experimental una din mesele brâncuşiene din Grădina Casei de Oaspeţi a PMR construită de Gănescu, trecută sub numele familiei Bărbulescu ca monument istoric şi proprietatea familiei Bălănescu până în 1950. Subsemnatul T.G. Paleologu, cu şeful IGO, Brelea Ion şi muncitorii Capcea Ilie, Băicoiu Constantin, Percea Ion şi Pădure Ion am montat una din mesele desfăcute.
Am făcut 5 fotografii ale mesei. Am adunat în aceeaşi zi declaraţii de la martorii inginer Şerbănescu Cornelia, Dr. Aposteanu, Dr. Micu G. Marcu, laboranta Stănoiu Paula, ing. Victoria Roşianu, Directoarea Muzeului din Tg.Jiu, Elena Udrişte mi-a citit fişa pe care a făcut-o despre acest monument istoric în 1962 la adresa Direcţiei Monumetelor Istorice din Bucureşti”.
Lângă ansamblul zoomorf din curtea casei Barbu Gănescu se află şi Masa Rebut, prima încercare a lui Brâncuşi de realizare a Mesei Tăcerii, lucrarea aflându-se pe lista monumentelor istorice.
1 Comment