El este avocatul datorită căruia a fost înființată stațiunea Rânca! Află cum a început totul!

Stațiunea Rânca este unul dintre cele mai frumoase locuri de pe meleagurile gorjenești, însă puțini cunosc istoricul acesteia. Acest colț minunat al naturii a fost amenajat pentru turiști la inițativa lui Dumitru Brezulescu, avocatul care a fondat Banca Populară „Gilortul” și a realizat primul proiect de traversare a munților Carpați, la înălțime. Totodată, Brezulescu a fost și rămâne o emblemă a orașului Novaci, el fiind cel care a achiziționat Moșia Novaci și a împărțit-o oamenilor de aici, realizând o metodă mai puțin obișnuită de împroprietărire a țăranilor.

Dumitru Brezulescu este unul dintre oamenii care și-au lăsat amprenta asupra meleagurilor gorjenești. Absolvent al Facultății de Drept din București cu „Magna cum laude”, acesta a devenit fondator al Băncii „Gilortul”, dorind dezvoltarea Novaciului. Dedicat în întregime muncii sale, Brezulescu a fost răsplătit pentru contribuția sa la realizarea unor lucruri ce au rămas în istorie.

„În anul 1909, Dumitru Brezulescu a fost decorat cu Ordinul Coroana României, în grad de cavaler, iar în anul 1911 cu Ordinul Steaua României (…) Urmare a eforturilor sale pentru dezvoltarea zonei prin intermediul băncii, Dumitru Brezulescu a fost ales în trei sesiuni consecutive, între anii 1912-1916, deputat din partea Partidului Național Liberal”, scria profesorul Dumitru Valentin Pătrașcu în istoricul stațiunii Rânca, pentru un site dedicat acestei zone montane.

La 12 iulie 1916, Dumitru Brezulescu trece în neființă, în urma unei septicemii, iar cei care au preluat conducerea băncii pe care a înființat-o au ales să îi ducă la capăt toate proiectele pe care avocatul voia să le realizeze. Astfel, este construit hotelul „Gilortul”, o școală primară, biserica, spitalul, uzina electrică, un nou sediu al băncii, dar și stațiunea montană Rânca.

„În anul 1930, Banca Populară «Gilortul» a pus în practică proiectul lui Dumitru Brezulescu vizând realizarea unei stațiuni montane la Rânca, construind 6 cabane cu câte 5 camere, iar în anul 1937 a fost dată în folosință cabana centrală din Rânca, la acest fapt contribuind și primul ministru de atunci, Gheorghe Tătărescu ”, a mai consemnat anterior profesorul Dumitru Valentin Pătrașcu.

Până în anul 1989, luna decembrie, în Rânca existau trei cabane și o unitate militară unde se efectua instrucția recruților pentru vânătorii de munte. După Revoluție, lucrurile s-au dezvoltat constant, iar astăzi zona are un veritabil potențial turistic.