Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. În ziua de Bobotează, în România, are loc sfințirea apelor. Pregătirea acestui moment se face cu multă atenție în fiecare comunitate. Slujba de sfințire a apei poate avea loc într-un spațiu mai larg – unde să fie cel puțin o fântână- în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. După slujba de sfințire a apei, transformată în Aghiasmă Mare sau apă sfințită, fiecare credincios ia apă sfințită acasă. Vă prezentăm câteva datini și obiceiuri din Gorjul de altădată, de unele dintre ele ținându-se cont chiar și în prezent. 

boboteaza-d boboteaza-s

De Bobotează a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep pe 25 decembrie cu Naşterea Domnului. Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat. Bătrânii spuneau că prin botez se curăță de păcatul strămoșesc și orice creștin care se botează va dobândi mântuirea.

boboteaza

Ajunul Bobotezei, moment foarte important

Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie, este ziua în care se ține post obligatoriu. În volumul „Credințe, datini și obiceiuri din Gorj”, Alexandru Doru Șerban scria: „Fetele care doreau să își afle ursitul, țineau post negru în Ajunul Bobotezei. În această zi nu este bine să te cerți și nici să dai pe datorie din casă. La Bălești, în Ajunul Bobotezei, rufele (cămășile, velințele), erau scoase din casă și întinse pe culme ca să fie botezate de preot. Cânepa era făcută fuior și era pusă în calea preotului venit cu Botezul. La Aninoasa, când venea popa cu botezul, fetele care voiau să-și viseze ursitul, puneau mărgele pe care le purtau sub pragul ușii sau sub scară, ca să treacă preotul peste ele. (…) La Turburea, în Ajunul Bobotezei se făcea vrăjitul. Tot aici, în noaptea spre Bobotează, oamenii păzeau fântâna unde urma să facă preotul slujba de sfințirea a apei. Se urmărea ca apa să nu fie spurcată de cineva”. Ajunul Bobotezei era și un moment favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici magice. Se credea că dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat.

crucea-tatarusanu1-460x249

Ce făceau gorjenii de Bobotează

La Bobotează, potrivit volumului lui Al. Doru Șerban, gorjenii se duceau la biserică, lucru pe care foarte mulți îl fac și în prezent. obiceiuri-si-traditii-de-boboteaza-808Credincioșii participă la slujbă și, la final, iau acasă apă sfințită, în sticle curate. „În foarte multe sate din Gorj, credincioșii își pregăteau un buchet de busuioc făcut în jurul unei lumânări și legat cu un petec de pânză în care se puneau (în unele zone, acest obicei încă se practică n.red.) grăunțe de tămâie. La Bumbești-Jiu, după ce se făcea slujba religioasă la biserică, credincioșii, în frunte cu preotul, se îndreptau spre apa Jiului. Acolo se legau la steagul bisericii, în câte un șervet, busuioc, tămâie, grâu și fel de fel de buruieni pentru vrăjitorii. În momentul când se arunca crucea în apă și se botezau steagurile, credincioșii trăgeau cu armele ca să fugă diavolii”, scria Al. Doru Șerban. La Bengești-Ciocadia, de Bobotează, mulți săteni mai fac aceste buchete de busuioc, dar în pânză pun boabe de grâu, de porumb, ovăz pentru a avea recolte bogate. La Runcu, apa se sfințea la râu. La Turburea, spălatul pe față cu apă sfințită se făcea (și se face) deasupra vetrei focului, pentru ca apa sfântă să nu cadă pe jos, în loc murdar. În foarte multe sate din Gorj, după ce se întorc de la biserică, oamenii stropesc animalele domestice din gospodărie cu apă sfințită ca să fie sănătoase. La Țânțăreni se credea că dacă ploua în ziua de Bobotează, anul va fi secetos, iar dacă ninge, va fi rodnic.

Aruncarea Crucii în apă

Aruncarea crucii în apă de Bobotează este un obicei care se păstrează în anumite zone ale României. În Gorj, preotul aruncă crucea în apa râurilor la Bengești-Ciocadia, dar și în alte sate. După încheierea slujbei din ziua Botezului Domnului, oamenii pornesc în procesiune împreună cu preotul către o apă curgătoare. Preotul aruncă o cruce în apă, iar tinerii se scufundă pentru recuperarea ei. Se spune că acela care reușește să scoată crucea din apă va fi sănătos pe tot parcursul anului și ferit de rele.

boboteaza-d

Apa Sfințită și importanța sa

Apa sfinţită la Bobotează posedă (numită Aghiasma Mare n.red.), într-o măsură mult mai mare, daruri tămăduitoare, decât cea a Aghiasmei Mici. Efectele Aghiasmei Mari le arată însăşi rânduiala slujbei, îndeosebi textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire. Iată ce spune textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”. De aceea, Aghiasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.

sfintirea-caselor-de-boboteaza

Distribuie:

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.