Informații contact

REVISTA CULT URA SRL, Str. Marin Sorescu 2A, Targu Jiu, Gorj

Tel. 0731 088 036

Caracterul latin al creștinismului nostru apare limpede la cercetarea termenilor care exprimă noțiunile fundamentale ale credinței. Iată câțiva din acești termeni:

1. Biserică vine din latinescul basilica. E interesant de observat că în timp ce la celelalte popoare romanice a biruit termenul ecclesia, la noi s-a impus cuvântul basilica. Termenul apare încă de la începutul sec. al IV-lea având înțelesul de clădire din care se va dezvolta și acela de comunitate;

2. Dumnezeu vine din Domine Deus, invocație păgână către zeu;

3. Crăciun vine de la cuvântul Calationem, care înseamnă convocare de către preotul păgân a poporului în ziua întâi a lunii pentru a-i anunța sărbătorile din luna respectivă. Până după 350, Crăciunul și Botezul Domnului s-au serbat pe 6 ianuarie, când preotul după liturghie anunța sărbătorile mobile din cursul anului;

4. Rusaliile poartă numele vechii sărbători păgâne Rosalia, adică sărbătoarea pomenirii morților în timpul primăverii, când înfloresc trandafirii;

5. Floriile sunt denumite după sărbătoarea păgână Florilia, închinată florilor, tot primăvara;

6. Însuși numele de sărbătoare vine de la servatoria, adică ziua închinată zeilor care apărau trupește și sufletește pe om.

646x404 descărcare

Tot de origine latină păgână sunt și cuvintele privitoare la morți și la cultul lor: mormânt (monumentum), priveghiu (perviglium), oseminte (ossamenta).

Tot latine, dar cu înțeles exclusiv creștin, sunt și cuvintele: a ajuna (ajunare), a boteza (baptizare), creștin (christianus), cruce (crux, crucis), a cumineca (cummunicare), înger (angelus), păcat (peccatum), păresimi (qatragesima), părinte (parens), Paști (Paschae), preot (presbyterum), rugăciune (rogationem). Cuvântul sfânt (santus) s-a păstrat numai în unele nume de sărbători: Sântioan, Sântgeorgiu, Sânziene, Sântămăria, Sâmedru, Sânnicoară.

Creștinismul a fost, deci, cunoscut în Dacia încă din timpul stăpânirii romane; „convertirea în masă a populației daco-romane din stânga Dunării s-a făcut între anii 350-450, cu ajutorul misionarilor, dintre care cel mai însemnat este Niceta de Remesiana. Creștinismul a trebuit să primească o sumă de termeni păgâni la care lumea ținea fiindcă se obișnuise cu ei. Suntem, în această parte a Europei, cei mai vechi creștini. Toate popoarele vecine, bulgarii, sârbii, ungurii, slovacii, polonii, rușii au fost creștinați mult în urma noastră. icoana Sf. Ap. Andrei de la Schitul Huta color

Legăturile noastre cu țărmul drept al Dunării, sub raport bisericesc au căpătat o consacrare oficială, de ordin administrativ. Împăratul Iustinian creează Arhiepiscopia Justiniana Prima, care cuprinde Dardania, Dacia Mediterranea, Dacia Ripensis, Moesia Prima, Praevalitana, Macedonia, o mică porțiune din Panonia și o fâșie de pământ în stânga Dunării, în Banat cu localitățile Lederata și Recidiva.

În Dobrogea, era un episcopat cu reședința la Tomis. Cunoaștem o serie de episcopi de aici de la Evangelicus, pe timpul lui Dioclețian până la Valentinianus care păstorește până la jumătatea sec. al VI- lea.

                    Pr. Ciucă Robert-Ștefan

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.