Bălănești, ca și localitate din Gorj, apare menționată în hrisoave vechi de sute de ani (1493 n.red.). Încă de pe atunci, locuitorii acestor meleaguri s-au îndeletnicit cu agricultura și, în special, cu viticultura. Comuna Bălănești a dat posterității pe genialul geolog și cercetător Ion Popescu-Voitești, dar autorii care s-au ocupat de realizarea monografiei comunei îl amintesc la capitolul importante personalități și pe învățătorul Lazăr Arjocianu. Activ implicat în viața socială, educativă și culturală a comunei, personalitatea lui Arjocianu merită amintită, mai ales că de numele său este legată și apariția unei reviste care avea ca scop „luminarea țăranilor”.
Numele satului Bălănești provine din latină „bellusa, belum”, cuvinte care au sensul de blond, frumos, bălai. În satul Bălănești din comuna cu același nume a fost descoperit, de către arheologi, un fragment de piatră lustruită (topor), care atestă istoric localitatea ca existând din neolitic. Acest obiect se află și se poate admira în colțul muzeistic al Casei memoriale „Prof. Geolog Ion Popescu-Voitești”.
O altă informație importantă despre atestarea documentară a comunei Bălănești aflăm din cărțile istoricului Alexandru Ștefulescu: „un alt hrisov din 15 iunie 1493, Vlad Vodă Călugăru dă Bălăneștii și Budienii lui Hranitul Spătar, soției sale Maria și fiilor lor…pentru că le-a luat fratele domniei lor Radu Voievod”.
Alte documente se află în arhva Mănăstirii Tismana și vorbesc despre donații făcute de boieri. Din volumul „Trecut istoric al comunei Bălănești” de Ion Popa Matei și Grigore Haidău aflăm că „informațiile scrise despre satul Bălănești sunt mai numeroase și oglindesc viața social-economică desfășurată pe aceste meleaguri. (…) Agricultori din tată în fiu, sătenii din Bălănești au continuat lucrarea pământului de-a lungul istoriei acestor meleaguri”.
Dintre documentele în care apare menționat satul Bălănești amintim: 1606-domnitorul Radu Șerban Basarab confirma mai multe achiziții, la 1608-Radu Vodă vorbește despre opt răzoare de vie în Dealul Bălăneștiului. Un alt aspect interesant este faptul că, pe lângă boieri, la Bălănești și Mănăstirea Tismana deținea proprietăți. „Mănăstirea Tismana a deținut în Bălănești vii în proprietate ori primite prin donație. Ulterior, unele dintre aceste donații au fost răscumpărate de vechii proprietari. La 1754, pentru a reîntregi moșia Brăiloilor, Radu Brăiloiul biv vel pitar din Târgu-Jiu a cumpărat de la Mănăstirea Tismana o vie în Dealul Bălăneștilor cu 30 de taleri”, scriu autorii monografiei comunei Bălănești, volum mai sus amintit.
Învățătorul Arjocianu, om de vază al comunei Bălănești
De-a lungul sutelor de ani de atestare documentară a comunei Bălănești au existat oameni care au pus amprenta pe istoria culturală a acestei localități. Unul dintre ei este învățătorul, gazetarul și publicistul Lazăr Arjocianu (1855-1939).
Autorii monografiei „Trecut istoric al comunei Bălănești” spun că personalitatea lui Lazăr Arjocianu a fost apreciată în tot județul, dar și în țară. Se născuse în satul Arjoci al comunei Bălănești și după absolvirea Școlii normale de învățători, Lazăr Arjocianu a fost repartizat la Bălănești, unde și-a început activitatea la 1 octombrie 1875.
A predat vreme de trei decenii, mereu cu dragoste și din dorința de a-i lumina pe copiii de la sate. După mai mulți ani de activitate la catedră, Arjocianu a convins autoritățile locale ale vremii de necesitatea construirii unei școli. „Banii au fost strânși prin contribuție publică și prin unele împrumuturi. Localul, o construcție modernă și măreață pentru satul de la începutul secolului al XX-lea, a fost inaugurat în 1910, în prezența ministrului școalelor Spiru Haret și a autorităților din Gorj. (…)
Lazăr Arjocianu rămâne inițiatorul și mentorul vieții culturale din Bălănești, răspândind în rândul știutorilor de carte dar și a neștiutorilor, cărți, reviste adresate lumii satelor”, potrivit monografiei comunei.
De exemplu, în aprilie 1898, la Bălănești, Arjocianu scoate Revista „Amicul Poporului” care, până la 1904, va pleda pentru luminarea țărănimii! „Ca o recunoaștere a meritelor sale ca dascăl cu reputație și în țară, Arjocianu a fost ales președinte al Asociației generale a învățătorimii la primul congres ținut la Ploiești în 1898”, se spune în monografie.
A înființat o cooperativă de consum
Și pe linia economico-socială a comunei, dascălul Lazăr Arjocianu a desfășurat o importantă activitate. A înființat, în 1898, ferma cooperatistă „Deșteptarea”, dar și cooperativa de consum „Vița”. La fermă a adus vaci de rasă, apoi a îndrumat sătenii să planteze viță de vie nobilă altoită și să facă vin de calitate.
